Denumirea oficială: Republica Albania
Capitala: Tirana
Limba oficială: Albaneză
Suprafața: 28,748 km²
Suprafața acoperită cu apă: 4.7%
Locuitori: 2.870.000 ( 2023)
Densitatea: 111,1 loc/km²
Cel mai înalt punct: Munții Prokletije, Vârful Golem Korab (2,764 m)
Cel mai jos punct: Marea Adriatică (0 m)
Vecini: Muntenegru la nord-vest, Kosovo la nord-est, Macedonia de Nord la est, Grecia la sud, Marea Adriatică la vest și Marea Ionică la sud-vest
Religia: islam 56.7%, ortodox 6.75%, catolic 10.03%, ateism și alte religii 26.52%
Moneda: Lek albanez (ALL)
Forma de guvernamant: Republică parlamentară
Ziua națională: 28 noiembrie (Ziua Independenței)
Așezare: Sud-estul Europei, pe coasta de est a Mării Adriatice și coasta de nord-vest a Mării Ionice.
Geografia fizica: Albania este o tara cu relief in mare parte muntos asezat pe o falie tectonica, fapt ce duce la numeroase cutremure, uneori chiar cu efecte devastatoare. Cel mai mare lant muntos este format dintr-o extensie a Alpilor Dinarici ce se intind de la nord la sud si care acopera doua treimi din suprafata tarii. In partea nordica se gasesc Alpii Albanezi cu varful Jezerce cu o altitudine de 2.693 metri si muntii Albaniei Centrale cu varful Korab cu o altitudine de 2.764 metri aflat la granita cu Macedonia, iar in sud-est se gasesc muntii Pindului. Zonele joase sunt formate din campii largi de coasta de maxim 60 de kilometri cu suprafete mlastinoase, astfel campia litorala si depresiunea Korce din sud-est sunt locurile mai joase dar si cele mai fertile terenuri agricole care constituie cea mai mare parte a suprafetei cultivate. Cursurile de apa sunt scurte, insa au un potential energetic mare. Raul Drin aflat in est are o lungime de 335 de kilometri, insa pe teritoriul Albaniei curge doar pe o suprafata de 285 de kilometri restul fiind pe teritoriul Macedonie, cu toate acestea este cel mai mare curs de apa din Albania, urmat de Devoli aflat in vest si Vjose aflat in sud. Pe teritoriul Albaniei se gasesc mai multe lacuri tectonice dupa cum urmeaza: lacul Shkoder aflat la granita cu Muntenegru care este cel mai mare lac din Balcani cu o suprafata de 475 km², insa cea mai mare parte a lacului se afla pe teritoriul Muntenegrului, lacul Ohrid aflat in nord-vest si lacul Prespes aflat in est.
Clima: acestui stat este formata dintr-un mare numar de regiuni climatice formate datorita muntilor inalti si a celor doua mari: Marea Adriatica si Marea Ionica. Campiile litorale se bucura de un climat mediteranean caracterizat prin veri calduroase cu precipitatii reduse si ierni blande si umede, iar zonele montane au un climat temperat-continental cu veri calduroase si ierni aspre. In interiorul zonelor montane, temperaturile sunt influentate mai mult de diferentele de altitudine decat de cele de latitudine sau de alti factori. Scaderea temperaturii pe timpul iernii in zonele montane este cauzata de masele de aer continental care domina in Europa de Est si in Balcani. Vanturile dinspre nord si nord-est bat in cea mai mare parte din timp. Pe perioada verii, temperaturile medii sunt mai scazute decat pe coasta cu fluctuatii diurne mari. Temperaturile maxime din vaile si depresiunile din interior sunt foarte ridicate ziua, iar noaptea este racoroasa. Precipitatiile medii au valori ridicate datorita convergentei dintre curentii de aer mediteraneeni si aerul continental. Curentii verticali se formeaza in momentul in care aerul mediteranean se ridica fapt ce duce adesea la formarea furtunilor insotite de vanturi locale puternice sau ploi torentiale. Cand masa de aer continental este slab dezvoltata, vanturile mediteraneene transporta aerul umed mai departe spre interiorul continentului. Daca apare o masa de aer continental dominanta, aerul rece coboara si spre zonele joase, fenomen ce apare mai des iarna. Cantitatea medie anuala a precipitatiilor este cuprinsa intre 1000 mm - 1500 mm anual, cu cele mai ridicate cantitati in nord. Aproximativ 95% din precipitatiile Albaniei se inregistreaza iarna. Temperatura medie anuala este de 27°C pe timpul verii si 4°C iarna.
Flora si fauna: cu toate ca Albania este o tara cu o suprafata redusa se bucura de o bogata biodiversitate, unde variatiile geomorfologice, climatice si de relief creeaza conditii favorabile mai multor specii endemice si subendemice, aici gasindu-se 27 de plante vasculare endemice si 160 subendemice in tara. Numarul total al plantelor este de peste 3250 de specii, aproximativ 30% din numarul speciilor gasite in Europa. Vegetatie mediteraneana a Albaniei este formata din arbori si arbusti care-si pastreaza frunzele verzi si pe durata sezonului rece, fiind adaptati totodata si la uscaciune cum ar fi: laurul, smochinul, mirtul sau citricele. Mai mult de o treime din suprafata Albaniei, adica aproximativ 10.000 de kilometri patrati este impadurita. Teritoriul Albaniei analizat din punct de vedere fitogeografic este impartit astfel: intre provinciile Adriatica si Est-Mediteraneana din regiunea Mediteraneana si provincia Ilirica din regiunea Circumboreala apartine regatului floristic boreal, regiunile de coasta si de campie au vegetatie maquis tipic mediteraneana, padurile de stejar se gasesc la altitudini mai inalte, padurile vaste de pin, mesteacan si brad se gasesc in muntii inalti, iar pasunile alpine domina zonele mai inalte de 1800 de metri. World Wide Fund for Nature si Digital Map of European Ecological Regions au divizat teritoriul Albaniei in trei ecoregiuni: padurile de foioase ilirice, padurile de amestec din Muntii Pindului si padurile de amestec din Alpii Dinarici. Padurile gazduiesc o gama larga de mamifere, inclusiv lupi, ursi, vulpi, mistreti, sacali si capre negre. Rasii, pisicile salbatice, jderii si dihorii sunt rare, dar traiesc in unele zone. Pe teritoriul Albaniei traiesc aproximativ 760 de specii de vertebrate in Albania, printre acestea numarandu-se 350 de specii de pasari, 330 de pesti de apa dulce si marini si 80 de specii de mamifere. Cele mai valoroase specii de pasari sunt: pajura care este si simbolul national al Albaniei, vulturul, cocosul de munte si numeroase specii de rate si de gaste salbatice. Muntii din nordul si estul Albaniei formeaza habitatul unora dintre ultimii rasi balcanici aflati pe cale de disparitie. Alte specii amenintate sunt: pelicanul dalmatian, cormoranul pigmeu, sturionul de mare european si foca mediteraneana.
Populatia: albanezii sunt majoritari si mai sunt recunoscute oficial trei minoritati nationale, grecii, macedonenii si muntenegrenii, si doua minoritati culturale, aromanii si romii. Pe langa acestia in Albania mai traiesc si bulgari, gorani, sarbi, egipteni, bosniaci si evrei. Concentrarea maxima a populatiei se gaseste in partea centrala si pe litoralul Adriatici unde se intind campii si coline, cat si in depresiunile drenate de marile rauri. Rata natalitatii este de 2l,6‰, cea a mortalitatii este de 5,6‰, iar populatia urbana este de 37%.
Resurse si economie: Albania este o tara saraca dupa standardele Uniunii Europene, insa cu potential in vederea cresterii economice. Are zacaminte de petrol si gaze naturale, care insa nu sunt exploatate la adevarata valoare, motiv pentru care in anul 2009 producea doar 5400 barili de petrol pe zi. Alte resurse naturale sunt: carbunele, bauxita, minereul de cupru si fier, petrolul, cromul, gazele naturale si sarea. Industria miniera s-a axat pe parcursul ultimilor cincizeci de ani de extractie pe dezvoltarea capacitatilor de productie fara sa se puna baza pe modernizari tehnologice. Sectorul minier a trecut prin schimbari drastice de la mijlocul anilor 1990 cand Guvernul a aprobat Legea minelor ?i Legea privind concesiunile. Albania este cunoscuta in special pentru gradul ridicat de crom din minereurile sale, clasandu-se printre principalii producatori ?i exportatori de minereu de crom ?i a fost al treilea producator mondial in anii 1980. Depozitele cu cele mai mari concentratii de crom sunt situate in partea de nord. Principalele rezerve de minereuri din Albania sunt: Chrom 32.800.000 kilograme, Fier-Nichel 220.000.0000 kilograme, cupru 53.000.0000 kilograme, nisipuri de gudroane 406.000.0000 kilograme, Bitum 864.0000 kilograme, Pirobitumens 6.400.0000 kilograme, Titanomagnetites 137.000.0000 kilograme, Bauxita 12.000.0000 kilograme, Dolomita 158.500.0000 kilograme, Carbune 770.400.0000 kilograme, Turba-gazon 156.000.0000 kilograme, TUFE 5.000.0000 kilograme, Barit 720.0000 kilograme, Ghips 84.400.0000 kilograme, Nisipurile silicioase, Cuartite 200.500.0000 kilograme, Calcar cantitati uria?e, Pietre decorative, Marmura 299.000.0000 kilograme, Magnezites 1.135.000.0000 kilograme, fosforit 57.100.0000 kilograme, Polymetals 1.031.000.0000 kilograme, Platina 8.480 kilograme, Aur 13.742,40 kilograme. Industria cunoaste o slaba diversificare, mai dezvoltate fiind: industria alimentara, industria textila, industria metalurgica, industria chimica, industria petrochimica si producerea in hidrocentrale a energiei electrice. Agricultura reprezinta sectorul cel mai semnificativ al economiei aici desfasurandu-si activitatea 58% din forta de munca si care genereaza aproximativ 21% din PIB-ul Albaniei. Principalele culturi sunt cele de: grau, porumb, tutun, smochine la care este al 13-lea producator mondial si cea de masline. Exportul se bazeaza pe: tutun, minerale si energie electrica.Albania este cea mai dinamica tara din Europa in ceea ce priveste energia regenerabila. Datorita masurilor luate de Guvern, concretizate in Strategia Nationala, energia regenerabila a fost plasata in topul agendei de dezvoltare a tarii. Strategia pe termen lung a Albaniei, in acest domeniu, vizeaza pozitionarea acesteia ca economie de varf in lume, influentata de energia regenerabila.
Transporturi si comunicatii: inca din antichitate teritoriul Albaniei era strabatut de importante rute cum ar fi Via Egnatia care facea legatura intre Marea Adriatica si Bizant, pe perioada regimului fascist al lui Mussolini s-au pus bazele mai multor constructii rutiere, insa cu toate acestea reteaua rutiera era slab dezvoltata. Lungimea totala a drumurilor Albaniei a fost dublata in primele trei decenii dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial, iar apoi in anii 1980, aproape toate zonele de munte indepartate ale tarii au fost conectate cu Tirana, insa nu toate erau asfaltate. In zilele noastre Albania este strabatuta de trei sosele principale cu patru benzi: soseaua ce leaga orasul Durres de capitala Tirana, soseaua care leaga orasul Durres de Vlore si soseaua Albania - Kosovo care face legatura intre Kosovo si coasta albaneza a Marii Adriatice. Transportul feroviar a fost promovat intensiv de regimul totalitar al lui Enver Hoxha, perioada in care transportul cu mijloace personale era efectiv interzis, insa dupa caderea regimului, numarul automobilelor si al autobuzelor a crescut. Transportul aerian din Albania a inceput in noiembrie 1924, cand Albania a semnat un acord guvernamental cu compania aeriana germana Deutsche Luft Hansa, cand pe baza unui acord de concesiune pe zece ani, s-a infiintat compania aeriana albaneza. In anul 2007, Albania avea un singur aeroport international "Aeroportul International Maica Tereza din Tirana" care facilita transportul spre 29 de destinatii prin 14 linii aeriene. Odata cu trecerea timpului numarul pasagerilor si al zborurilor a crescut drastic fata de inceputul anilor 1990, astfel ca in anul 2009 peste 1.300.000 de pasageri au tranzitat aeroportul cu o medie de 44 de aterizari si decolari pe zi. Principalele porturi sunt: portul Durres, cu un volum al marfurilor de 3.526.114 tone si 853.748 pasageri in anul 2011, portul Vlora, portul Shengjin, portul Saranda, portul Porto Romano si portul Vlora. In prezent reteaua de sosele este formata din 18.000 de kilometri care leaga Albania de tarile vecine, iar reteaua de cai ferate are 441 km si este legata de cea internationala prin Muntenegru si prin Coridorul VIII prin Portul Durres.
Orase: Durres, Elbasan, Shkoder, Vlore, Korce si Gjirokaster.
Istorie: Primele atestari privind viata si civilizatia umana in unele parti ale Albaniei dateaza din etapa preistorica, mai exact din secolul al IV-lea i.e.n., cand au loc primele atestarii ale denumirii de Iliria in istoriografia greco-romana. Granitele Albaniei actuale nu au echivalent in antichitate, el fiind cuprinse in provinciile romane Dalmatia, Macedonia (Epirus Nova) si Moesia Superior. Primele nuclee ce au stat la formarea statului albanez au aparut in secolul XII - XIV si s-au format din dorinta de a opune rezistenta expansiunii Imperiului Otoman. Aceasta lupta a inceput in anul l389 si a culminat cu lupta lui Skanderbeg (l443-1468), insa rezistenta indelungata a fost infranta dupa 1478-1479 prin caderea cetatilor Krujie si Shkodier, cand Albania devine o provincie a Imperiului Otoman pentru mai mult de patru secole. Prima formatiune care s-a opus divizarii Albaniei si a cerut autonomie sporita a fost Liga de la Prizren, formata la data de 1 iunie 1878, in Prizren, Kosovo. Liga de la Prizren cu ajutorul fortei militare a impiedicat anexarea nordului Albaniei la Muntenegru si Serbia, cat si sudul Albaniei la Grecia, la Congresul de la Berlin. In urma unor conditii nefavorabile si dupa mai multe lupte cu trupele muntenegrene, Liga de la Prizren a fost fortata sa cedeze Ulcinj Muntenegrului, dupa care a fost infranta de armata otomana trimisa de sultan pentru a impiedica autonomia Albaniei. A ramas sub oranduirea otomana, ca parte a provinciei Rumelia, pana in anul 1912, cand a fost proclamata independenta primului stat independent albanez. Rascoalele dintre anii 1910 - 1912, si infrangerea otomanilor in Primul Razboi Balcanic, in conditiile inaintarii armatelor muntenegrene, sarbe si grecesti au facut posibila la 28 noiembrie 1912 declararea independentei Albaniei de catre Ismail Qemali la Vlora. Independenta noului stat albanez a fost recunoscuta prin Conferinta de la Londra din 29 iulie 1913, insa trasarea frontierelor Albaniei a ignorat realitatile demografice ale momentului. Formarea constiintei nationale albaneze dateaza de la sfarsitul secolului al XIX-lea si se inscrie in fenomenul mai larg de formare a natiunilor pe teritoriul Imperiului Otoman. Intre anii 1914-1925 este proclamata prima monarhie, urmata de o prima Republica Albaneza declarata in anul 1925 de catre Adunarea Nationalce a durat doar trei ani 1925-1928, inlocuita de o alta monarhie intre anii 1928-1939. Primul-ministru Ahmed Zogu devine rege in anul 1928, dupa care in anul 1939 a fost anexata de Italia Fascista pana in 1943 cand este ocupata de Germania Nazista. Teritoriul Albaniei a fost eliberat de dictatura nazista la 29 noiembrie l944 si se instaureaza dictatura comunista. In anul 1946 Albania se proclama Republica Populara, iar pe plan extern avea stranse legaturi cu Iugoslava lui Tito pana in anul 1948, dupa care se se poate observa o apropiere apropie de URSS, ca model de edificare a socialismului. In anii '79-78 Albania raceste relatiile cu China, datorita deosebirilor ideologice, acuzand Partidul Comunist Chinez de revizionism, ajungand sa se izoleze, considerandu-se singura tara care nu se abate de la marxism-leninism. Pana in anul 1985 Albania este condusa de Enver Hoja, care impune o dictatura personala ce a dus Albania in starea de a fi cea mai inapoiata tara a Europei. Regimul comunist albanez a fost inlaturat in anul 1990 cand se impune si multipartitismul, iar in 1991 a fost declarata Republica Albania. In anul 1991, Albania incepe sa refaca relatiile cu statele occidentale, au loc alegeri legislative libere, iar in 1992 opozitia condusa de Sali Berisha castiga alegerile legislative, care devine presedintele statului. In contextul colapsului economic, al coruptiei si al tensiunilor sociale incep convulsiile sociale ce au generat o criza economica amplificata in anul 1996, in urma prabusirii unor jocuri piramidale si culminand in anul 1997, cu lupte armate, care au dus la o emigratie in masa a albanezilor, in principal, in Italia, Grecia, Elvetia, Germania si America de Nord. Pentru calmarea situatiei intervin trupe de mentinere a pacii sub egida ONU, iar in 1997 au loc noi alegeri legislative monitorizate international. In anul 1999, Albania a fost afectata de Razboiul din Kosovo, cand multi albanezi din Kosovo s-au refugiat in Albania. Incepand cu 1 aprilie 2009 Albania a devenit membru cu drepturi depline al NATO.
Principalele atractii turistice din Albania: salbaticia si frumusetea Albaniei isi are radacinile in relieful aspru si stancos, cu plajele salbatice si cu tarmurile fertile, perfecte pentru agricultura. Tirana este epicentrul economic si politic al tarii cu o arhitectura moderna si diverse facilitati culturale. Piata Skanderbeg ce poarta numele eroului national albanez Gjergj Kastrioti Skenderbeu este principala piata din centrul capitalei si se desfasoara pe aproximativ 40.000 m² devenita celebra datorita statuii ecvestre care este si emblema orasului. Micile cafenele aflate in zonele centrale ofera orasului un farmec aparte. Cel mai mare muzeu din Albania este Muzeul National de Istorie din Tirana ce se gaseste in partea de vest a Pietei Skanderbeg. Muzeul National de Istorie se intinde pe o suprafata de 27.000 m² si este impartit in opt pavilioane cu tematica diferita. Cel mai important este pavilionul vechi, unde sunt expuse peste 400 de exponate, care sunt adevarate dovezi arheologice ce reliefeaza viata si cultura locala din preistorie pana in prima parte a Evului Mediu. In continuare sunt prezentate cronologic, celelalte pavilioane: Pavilionul Renasterii, Pavilionul Independentei, Pavilionul Iconografic, Pavilionul privind Cultura Etno, Pavilionul Anti-Fascist si Pavilionul Genocidului Comunist. Alte puncte de interes turistic din Tirana sunt: Galeriile de Arta Nationale, Expozitia de Arta Folclorica, Turnul cu ceas inalt de 35 de metri, Palatul Culturii, care adaposteste Opera, Baletul si Biblioteca Nationala si Piramida Tiranei care initial a fost construita ca muzeu dedicat fostului lider comunist Enver Hoxha, insa in zilele noastre a fost transformata intr-un Centru Cultural international. Centrul orasului alaturi de cladirile guvernamentale ce dateaza din epoca italiana, dau impresia unui oras provincial italian. Moscheea Et'hem Bei este amplasata in centrul orasului Tirana, a fost inchisa pe perioada regimului comunist si a fost redeschisa ca loc de rugaciune in 1991, insa si atunci fara a primi permisiunea autoritatilor. Lucrarile de constructie la Moscheea Et'hem Bei au fost incepute de catre Molla Bei in anul 1794 si au fost finalizate de catre fiul sau, Pasa Ethem in anul 1823. Moscheea reprezinta un monument de patrioniu istoric compus din cupola camerei de rugaciune, minaret si portic. Accesul in moschee se face printr-o singura intrare aflata in partea nordica, iar iluminarea este realizata cu ajutorul celor cinci ferestre.
Riviera albaneza aflata in sud-vestul tarii este o zona maritima litorala din regiunea Vlore aflata pe coasta Marii Ionice la poalele Muntilor Ceraunieni din sudul Albaniei. Riviera incepe la sud de Parcul National Llogara, continuandu-se in jos de-a lungul coastei prin satele Borsh, Himara, Qeparo, Piqeras si se termina la Lukove. Riviera albaneza a devenit atractiva din punct de vedere turistic doar dupa reconstruirea soselei litorale SH8 din anul 2009. Riviera albaneza este formata din sate mediteraneene traditionale, castele vechi, biserici ortodoxe, plaje retrase cu ape turcoaz, trecatori montane, canioane litorale, golfuri, rauri cu varsare in mare, fauna subacvatica, pesteri si plantatii de portocali, lamai si maslini. In zona montana a Rivierei se gasesc numeroase sate mici ascunse de ochii turistilor care si-au pastrat farmecul stravechi neatins de viata moderna ilustrat prin simplitate si frumusetea salbatica a naturii. Alte obiective turistice importante gazduite de Riviera albaneza sunt: Castelul lui Ali Pasha, Castelul Borshi, Castelul Kanine, Castelul Lekuresi, Castelul Porto Palermo, Castelul lui Gjon Bocari, Muntii Ceraunieni, Insulele Ksamil, Canionul Gjipe, Golful Kakome, Parcul National Llogara, Parcul National Butrint, Parcul Marin National Karaburun-Sazan care cuprinde o parte din apele din jurul Peninsulei Karaburun si a Insulei Sazan de langa Golful Vlora.
Orasul Berat se gaseste in centrul Albaniei de sud, are o populatie de 50.000 de persoane si este denumit "Orasul cu o mie de ferestre" deoarece casele tipice zonei au ferestre mari la intrare. Berat a fost ridicat pe locul unde raul Osum patrunde printr-un pas din vale in campia centrala a Albaniei in jurul anului 2600 i.e.n. de cand dateaza primele asezari omenesti. Orasul vechi este format din trei cartiere: Mangalem, Gorica si Kalaja, iar centrul istoric al localitatii a fost inclus in anul 2005 pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO. Berat este recunoscut datorita arhitecturii otomane, a caselor care se intind pe dealurile ce marginesc orasul si a numeroaselor biserici si moschei. De o importanta deosebita se bucura Castelul Kalaja care este un cartier cetate cu numeroase case mici locuite si azi, cu numeroase biserici si moschei. In anul 1961 Berat a fost ales ca fiind "Orasul muzeelor", devenind astfel o destinatie perfecta pentru iubitorii de istorie si cultura.
Apollonia este un vechi oras antic denumit dupa zeul Apollon, fiind o colonie a oraselor Corfu si Corint fondat in anul 558 i.e.n. de catre colonistii greci. Apollonia a fost unul dintre cele mai importante orase ale antichitatii, deoarece aici aveau loc schimburile comerciale si stiintifice intre intre lumea greaca si interiorul Balcanilor. Ruinele antice ale Apolloniei au ramas in continuare impresionante, putandu-se observa si in zilele noastre: monumentele lui Agonothetes si Odeon, casa de mozaic si fantana, temple, teatre, arcul triumfal sau conacele prabusite. Artefactele ramase au fost expuse in cadrul muzeului organizat pe locul unei manastiri vechi din secolul al XIII-lea. In curtea manastirii se se gaseste biserica bizantina Sfanta Mariace a fost construita in jurul secolului XIV.
Durres este al doilea oras ca marime din Albania si cel mai important port din tara. Amplasat de-a lungul coastei albaneze, Durres-ul este recunoscut ca fiind capitala culturala a Albaniei datorita gazduirii evenimentelor culturale pe durata intregului an. Amfiteatrul este una dintre cele mai importante atractii ale orasului, fiind o cladire antica ce poate adapostii aproximativ 20.000 de oameni. De o importanta deosebita se bucura si Teatrul Aleksander Moisiu, Castelul Durres si zidurile medievale care duc de la turnul venetian pana la amfiteatru unde se mai gaseste si o cripta de la inceputul crestinismului, cu mozaicuri rare.
Gjirokastra denumit si "Orasul pietrelor" este un oras aflat in sudul Albaniei ce face parte din Patrimoniu Cultural UNESCO. Arhitectura balcanica din Gjirokastra se remarca prin constructia caselor din piatra, piatra ce avea rolul de a controla temperatura in vremurile antice. Orasul este situat pe un deal, cu cartiere individuale ce sunt legate intre ele cu drumuri serpuite. Orasul este dominat de fortareata Gjirokastra situata la o inaltime de 336 metri, care a fost construita inaintea secolului XII si a fost renovata si extinsa de Ali Pasha in anul 1811. In zilele noastre aici se gaseste Muzeul National Militar si gazduieste piese de artilerie capturate, memorii ale rezistentei comuniste impotriva ocupatiei germane, precum si un avion al Fortelor Aeriene al Statelor Unite capturat pentru a comemora lupta regimului comunist impotriva puterilor occidentale imperialiste.
Kruja este un oras aflat intre Muntele Kruje si raul Ishem la numai 20 de kilometri nord de Tirana. De o importanta deosebita se bucura Castelul Kruja care este un adevarat sanctuar cultural national pentru poporul albanez. Strada ce duce spre Castelul Kruja este construita in stilul bazarelor turcesti, iar in interior se gaseste muzeul Skanderberg care ilustreaza razboaiele din aceste meleaguri. In vecinatatea orasului Kruja se gaseste mormantul lui Sari Saltiks si Parcul National Qafe Shtama. Si nu in ultimul rand Kruja mai este recunoscut datorita bazarurilor cu antichitati si a mestesugurilor locale, cum ar fi cosuri, pantofi si tesaturi.
Shkodra este un oras in nordul Albaniei marginit de raurile Buna, Drini si Lacul Shkodra la granita cu Muntenegru. Istoria orasului este una zbuciumata deoarece a fost afectat de numeroase razboaie si cucerit de mai multe ori, insa dupa eliberare a devenit un centru comercial important, cu o cultura distincta. Emblema orasului reliefeaza ruinele castelului Rozafa despre care se spune ca a fost fondat de ilirieni, reconstruit de romani, otomani si venetieni. Alte obiective turistice din Shkodra sunt: Biserica Sfantul ?tefan ce dateaza din anii 1300, Moscheea Ebu Bekr, Moscheea Parruces si Statuia Maicii Tereza, construita in 2006 ca omagiu pentru calugarita care a castigat Premiul Nobel pentru Pace.
Orasul Butrint este una dintre minunile arheologice ale lumii, fiind un oras fondat de greci antici vechi de 2.500 de ani care se intinde pe o suprafata de aproximativ 17 kilometri patrati. Aflat intr-o zona deluroasa la sud de orasul Saranda, in apropiere de granita cu Grecia a fost primul sit excavat de italieni in anii 1920. Cu ocazia acestor excavatii s-a descoperit un amfiteatru, ziduri, bazilici paleocrestine, un baptisteriu si opt bai. Acest sit arheologic a fost inclus pe lista patrimoniului cultural mondial UNESCO in anul 1992.
Gjirokastra este cunoscut ca fiind locul de nastere al dictatorului Enver Hoxha. Orasul este situat pe partea estica a Wide Mountain si se spune ca are cel mai mare castel din toata Albania, Castelul Gjirokastra.
Albania - Republica Albania in imagini:
