Pestera Holloch sau Gaura Iadului este situata in partea central-estica a Elvetiei intre raul Muota si zona trecatorii montane Pragel (Pragel pass) din Valea Muota (Muotatal) din cantonul Schwyz in Elvetia, adapostindu-se intr-un salbatic munte calcaros. Intrarea se gaseste la 734 metri altitudine absoluta, undeva, in partea inferioara a Masivului Silbern care are o inaltime de 2317 metri. Numele pesterii este legat in mod curent de al Vaii Muota desi ea se afla de fapt pe Valea Starzlen, foarte aproape de confluenta cu Valea Bisis, abia dupa unirea celor doua, valea se cheama Mouta. Administrativ pestera apartine de regiunea Schwyz si se afla la 15 kilometri distanta de satul Moutathal, fiind accesibila indeosebi din orasele Zurich si Lucerna.
Pestera se transforma de la o gaura inspaimantatoare la cea mai lunga pestera din lume pentru o buna perioada de timp. Cunoscuta de localnici cu mult timp inainte, pestera a constituit permanent o enigma si un loc de temut, pe motivul ca, in timpul ploilor sau topirii zapezilor, pe gura ei iesea un puternic suvoi de apa. Teama incepe sa dispara dupa anul 1875 cand, un curajos locuitor din Moutathal, Alois Ulrich, se aventureaza si patrunde pentru prima oara in pestera. In anul 1888 pestera era deja bine cunoscuta, iar din anul 1899 incepe explorarea ei, care continua pana in zilele noastre.
Primul plan al pesterii este intocmit in 1902 de catre speologii P. Egli, A. Widmer si Beeller care au cercetat o lungime de 3,6 kilometri din lungimea pesterii. In anul 1904, P. Egli isi sustine doctoratul cu o lucrare despre Holloch aceasta fiind prima teza de doctorat din lume cu subiect speologic. Izbucnirea primului razboi mondial a dus la oprirea cercetarilor din Pestera Holloch, pentru mai bine de 35 ani. Poate ca ar fi ramas si astazi putin cunoscuta daca, E.A.Martel, dupa vizita facuta, n-ar fi notat in jurnalul sau ca in 1906 echipa condusa de Widmer facuse noi descoperiri pe care nu le cartase. Aceasta notita a determinat Societatea Elvetiana de Speologie sa reia explorarile in anul 1948.
O etapa importanta o reprezinta perioada 1949-1952 cand, in urma reluarii explorarilor si cercetarilor, cand partea explorata a pesterii atinge 25 de kilometri, intrand astfel in randul marilor pesteri de pe glob. O atentie deosebita a fost acordata ridicarilor topografice, executate sub conducerea lui H Nunlist si cercetarilor referitoare la coroziune si eroziune, facute de A.Bogli. Prima etapa a marilor descoperiri, incadrata intre anii 1952-1958, incepe cu un fapt senzational care timp de noua zile i-a tinut sub tensiune pe toti speologii elvetieni, deoarece patru exploratori, printre care si Bogli, sunt blocati in pestera de o puternica viitura si abia dupa noua zile, cand nimeni nu mai spera in supravietuirea lor, au aparut la suprafata. Insa aceasta nu a fost singura data cand Gaura Iadului a incercat sa se razbune pe oamenii care au indraznit sa-i tulbure linistea, astfel in decembrie 1955 - ianuarie 1956, de doua ori, apele provenite din topirea rapida a zapezii, provocata de fohn, au suprins inauntru grupuri de exploratori. In iarna anului 1952-1953, a fost descoperita Galeria S.A.C., aceasta le da sperante speologilor si le arata ca sunt abia la inceput cu explorarea Holloch-ului.
Activitatea se intensifica, cartandu-se toate legaturile cu noua galerie si se descopera o noua galerie, Galerie Pagodelor, care in ianuarie 1955 este legata de Galeria S.A.C.. Astfel, visul celor care isi riscasera viata este implinit si partea cercetata a pesterii masoara acum 55 de kilometri devenind cea mai lunga pestera din lume. Asa ca, la sfarsitul anului 1958Pestera Holloch masura 70 km (cu 45 km mai mult decat in 1952) si era cea mai lunga pestera de pe glob stiindu-se ca exista si alte galerii neexplorate.
Intre anii 1958-1964 urmeaza o perioada cu mai putine noutati cand, se pune accentul pe reorganizare, astfel se reorganizeaza intregul sistem, infiintandu-se "Grupul de lucru Holloch" cu participarea speologilor elvetieni, austrieci si vest-germani. La sfarsitulacestei etape pestera masura 78 km si continua sa fie cea mai lunga pestera din lume.
Urmatoarea perioada cu mari descoperiri in ceea ce priveste pestera incepe din anul 1965, aceasta perioada poate fi considerata pe drept cuvantetapa marilor performante dar si a marilor deceptii. Marile noutati sunt urmate de explorarea partilor extreme cand, este descoperit si explorat de alpinisti Sistemul Superior. Profitand de o perioada lunga de seceta, un grup de cercetatori condus de A.Bogli, patrunde in nivelul inferior activ si adauga la lungimea pesterii inca 4 kilometri. Explorarea activului este considerata ca cea mai epuizanta si indrazneata din istoria pesterii deoarece respectivii au fost obligati sa mearga taras, constienti de faptul ca cea mai mica viitura ii ducea la moarte sigura. In fiecare an sunt adaugati noi, noi kilometri: in anul 1964 pestera ajunge la 78 de kilometri, in 1965 - 80,9 de kilometri, in 1966 - 85,3 de kilometri si in1967 - 93,3 de kilometri. Cum pestera detinea deja titlul de cea mai lunga pestera din lume,cercetatorii doreau sa atinga un nou record acela de a depasi lungimea de 100 de kilometri. Toti sperau ca, Gaura Iadului, va ajunge prima pestera din lume la formidabila performanta. In acest scop incepe organizarea unei mari expeditii pentru luna decembrie din anul 1967. Insa, toate sperantele sunt spulberate cu numai o luna inainte de inceperea expeditiei cand, la 1 noiembrie 1967, se anunta ca pestera Flint Ridge Caves are 101,9 kilometri devenind astfel, prima pestera care a depasit 100 de kilometri si cea mai mare pestera din lume.
In zilele noastre Pestera Holloch se stie ca masoara 194 km lungime si aproximativ 950 metri adancime, fiind cea mai lunga pestera din Europa, fiind modelata de apa pe parcursul a mai multor mii de ani, creand o adevarataminune naturala intr-o lume linistita din mijlocul unui peisaj alpin magnific. Intrarea in pestera se afla la altitudinea de 700 metri deasupra nivelului marii. Saracia in stalactite si stalagmite este compensata de marea bogatie in concretiuni sub forma de trandafiri, cochilii, sfesnice, precum si de unele forme spectaculoase cum sunt Marea Pagoda sau Altarul. Pestera este deschisa publicului doar pe un traseu ce masoara 1 kilometru.
Pestera Holloch in imagini:
