Cea mai mare atractie turistica a Iordaniei este Petra un fost oras antic, situat in partea de sud a Iordaniei la marginea desertului arab. Orasul se intinde de-alungul poalelor Muntelui Hor, strabatand un lung defileu si intinzandu-se apoi pe laterala estica a vaii Arabah, cunoscuta sub denumirea de "Wadi Araba" - larga vale ce se intinde de la Marea Moarta si pana la Golful Aqaba.
Petra este una dintre cele mai de pret comori a arheologiei fiind un important vestigiu din perioada Regatului nabateean. Orasul este renumit pentru faptul ca are numeroase structuri sapate direct in piatra roz fiind denumit si "Red Rose".
In antichitate orasul Petra se numea "Rekem", numele antic al orasului fiind asociat cu Muntele Seir, istoricul Eusebiu si Fericitul Ieronim mentioneaza faptul ca "Rekem" este numele nativ al orasului Petra care apare pentru prima data mentionat in manuscrisele de la Marea Moarta. Se presupune ca a fost construit incepand cu secolul al VI-lea i.e.n., de catre nabateeni, un popor semitic, fiind capitala lor pana in 106 e.n., cand a intrat in componenta Imperiului Roman, devenind capitala provinciei Arabia Petrea.
Orasul continua sa infloreasca in urmatorul secol, dupa care intra in declin si este abandonat si distrus in anul 363 de un cutremur. Ruinele au devenit o curiozitate in Evul Mediu, fiind vizitate de sultanul Baibars al Egiptului in secolul al XIII-lea. Primul european care le-a redescoperit si descris a fost exploratorul elvetian Johann Ludwig Burckhardt, in anul 1812.
Accesul in oras se face printr-un splendid defileu colorat in 11 nuante naturale. Sapat in piatra roz, complexul arheologic este situat intr-un canion adanc, inchis intre turnurile naturale de roca si un curs permanent de apa Petra avea o puternica fortificare detinand si controlul asupra principalelelo rute comerciale care se indreptau spre Gaza in vest , Bosra si Damasc in Nord , Aqapa si Leuce Come spre Marea Moarta si partea desertica spre Golful Persic. Sapaturile arheologice efectuate in zona au demonstrat faptul ca reusita ridicarii unui oras in pustiu s-a datorat abilitatii si ingeniozitatii nabataenilor de a acumula rezerve de apa, prin crearea unei oaza artificiale. Spectaculozitatea arhitecturii de la Petra, este influentata pregnant de stilurile: nabataeana si greco-romana, dar apar si elemente ale stilurilor egiptene si nord-siriene. Inca de la intrarea in defileu pe partea estica a vaii poate fi vazut impresionantul templ denumit "Trezoreria", "Tezaurul" sau "Al Khazneh". Acest templu impresioneaza prin fatada sapata in totalitate in stanca, inalta de 40 de metri si conservata foarte bine, a carei sculptare a durat 40 de ani, templul sapat in totalitate in stanca, este de fapt un mausoleu, care adaposteste mormintele regale.
Manastirea - cel mai insemnat monument din orasul Petra - dateaza din timpul secolului I i Hr. Aceasta a fost dedicata regelui Obodas I si se crede ca ar fi fost simpozionul lui "Obodas dumnezeu." Aceasta informatie este inscriptionata pe una dintre ruinele manastirii - in limba araba, acest monument-manastire se numeste "Ad-Deir". "Manastirea" este localizata in coltul nort-vestic cel mai indepartat al vaii Petra, in spatele Strazii cu coloane, aparand ochiului ca o macheta mai mare a Trezoreriei, aflata in defileu.
Cel mai insemnat monument din orasul Petra este "Manastirea" sau "El Deir", aceasta dateaza din secolului I i.Hr. fiind dedicata regelui Obodas I. Manastirea este monumentul cu cea mai larga fatada din intreaga vale a orasului Petra, masurand o latime de 50 de metri si o inaltime de 45 de metri, usa monumentului masoara 26 de metri in inaltime.
Legendele arabe povestesc ca, orasul Petra este locul in care Moise, in timpul calatoriei prin pustiu, a lovit cu toiagul stanca din care a iesit apa pentru poporul insetat. De asemenea, tot aici se crede ca este inmormantata si Miriam, sora lui Moise.