Gradinile suspendate ale Semiramidei sau, mai exact spus, Gradinile suspendate din Babilon au fost construite in vechiul Babilon. Se crede ca se gaseau pe partea estica a Eufratului, la aproximativ 50 de kilometri sud de Bagdadul de azi din Irak. Gradinile au infierbantat imaginatia intregi lumii vreme de mai bine de 2000 de ani, dar, in mod surprinzator, nu s-au gasit dovezi clare care sa demonstreze cu exactitate ca acestea ar fi existat vreodata. Primele cercetari arheologice moderne au fost facute de misiunea franceza condusa de Fulgence Fresnel intre anii 1852 - 1855, insa explorarea completa a fost facuta de o misiune germana condusa de Robert Koldewey in anii 1899 - 1914. Sapaturile efectuate in colina El Kasr (castelul sau citadela au descoperit ruinele palatului locuit de Nabucodonosor, poarta principala a orasului si templul zeitei Nin-Mach. In partea de nord-est a palatului s-au pus in evidenta fundatiile constructiei care se crede ca ar fi putut sustine Gradinile suspendate, s-a mai descoperit si un coridor central, care are pe ambele laturi cate sapte camere, corespunzand in general cu descrierile lui Diodor, pozitia ruinelor, modul de constructie si dimensiunile lor, corespund cu unele descrieri ale autorilor antici. Alt fapt care induce ideea ca acestea sunt ruinele fostelor Gradini suspendate este faptul ca Robert Koldewey a gasit trei puturi situate alaturat, in serie, unul central cu sectiune patrata, intre celelalte doua cu sectiune ovala, care sugereaza existenta unei masini hidraulice, care functiona probabil pe acelasi principiu ca un aparat cu galeti cu lanturi, dispozitiv care putea da un flux continuu de apa.
Potrivit traditiei, gradinile au fost construite de catre regele Nabucodonosor al II-lea (605-562 i.e.n.) fiul lui Hamurabi, acesta le-a construit pentru una dintre sotiile sale bolnave, Amytis sau Amuhea, pentru a-i alina dorul de muntii si de gradinile din locul ei natal numit Media. Conform unei legende, provenita din folclorul grecesc, gradinile ar avea o origine mult anterioara, spunandu-se ca au fost construite de regele Ninus intemeietorul oraselor Ninive si Babilon, pentru sotia sa Semiramida sau Semiramis. De asemenea mai exista o teorie mai putin crediblila ca aceste gradini au fost construite de Semiramiza, regina asiriana, in al cincilea ei an de domnie, insa se ridica un mare semn de intrebare privind existenta acestor gradini datorita faptului ca nici unul dintre cei care au lasat in scrierile lor date despre Babilon, nu au vazut cu proprii ochi aceste gradini, insasi tablele ramase din timpul lui Nabucodonosor nu contin date despre Gradinile Suspendate, ci numai despre descrierea palatului si al orasului Babilon.
Cea mai completa descriere a gradinilor sunt scrierile lui Diodor din Sicilia, care arata ca ele se compuneau din terase etajate in amfiteatru, cu o latura de aproximativ 123 de metri, terasele erau sustinute de ziduri de piatra, la o distanta de trei metri unele de altele. Spatiile dintre ziduri erau acoperite cu bolti realizate din blocuri de piatra peste care era asezat un strat de trestie peste care urma un dublu rand de caramizi arse, legate intre ele cu mortar si in final acoperite cu foi de plumb, pentru o buna izolare hidrofuga. Peste folia de plumb se spune ca era un strat de pamant, cu o grosime suficient de mare pentru radacinile celor mai mari arbori. Diodor spunea ca: "Terasele erau pline de plante de toate felurile, in stare sa incante vederea prin marimea si frumusetea lor".
Conform istoricului Diodor din Sicilia, gradinile ocupau o suprafata de 15000 m² ridicandu-se in patru terase pana la o inaltime de 77 de metri. Terasele erau plantate cu arbori din mai multe specii, unele dintre ele avand o inaltime de 24 de metri. Pentru stropitul gradinilor se foloseau masini hidraulice, care urcau apa din Eufrat la diferitele niveluri. Pe sub radacinile plantelor erau o serie de canale, care umezeau neincetat pamantul. Datorita posibilitatilor intretinerii unei continue umiditati, pe terase au putut sa creasca nu numai bogate terase de flori ci si pomi fructiferi, sau anumite specii de tamarix si palmieri.
Sub terasele, sprijinite de mai multe coloane, se gaseau amenajate galerii si camere, destinate familiei regale care primeau lumina lateral, pe o singura latura, in asa fel incat galeriile si camerele de la un anumit nivel aveau in fata privelistea unei gradini, care se rezema pe terasele nivelului inferior. Unele izvoare istorice povestesc ca vestitele gradini au fost daramate de persi, in timpul ocuparii Babilonului, tot atunci fiind daramat si Turnul Babel.
Se crede ca Gradinile Suspendate formau un munte artificial construit pe terase suprapuse cu o inaltime ce variaza intre 23 - 91 de metri, cu o lungime de 122 de metri. Intretinerea gradinilor prin lucrarea pamantului, plantarea, udarea, saparea si curatarea pomilor de uscaturi ar fi dat de lucru la cateva sute de sclavi. Pentru o mai buna mentinere a umiditatii in sol s-au plantat arborii unul langa altul, astfel gradina era si bine umbrita. Printre copacii plantati ar mai fi putut fi chiparosul, abanosul, cedrul, stejarul, frasinul, salcia si brazii, lemnul acestora avea si o valoare practica, astfel, cel de palmier era tare si nu putrezea, fiind folosit in constructii.