Istoria farului incepe odata cu fondarea orasului Alexandria in anul 332 i.e.n. de catre Alexandru cel Mare, care initial a fost un satuc de pescari. Tarmul Alexandriei era o zona periculoasa pentru navele care treceau pe acolo, asa s-a nascut ideea de a construi ceva care sa indice drumul corect catre port, astfel farul a folosit drept ghid marinarilor timp de aproape 17 secole din sec. al III-lea i.e.n. - secolul al XIV-lea e.n. Constructia farului, se crede, ca ar fi inceput prin anul 297 i.e.n. si a durat 15 ani. Lucrarile au fost initiate de Ptolemeu I succesorul lui Alexandru cel Mare care moare inainte de finalizarea lor, dar munca este continuata si dusa la bun sfarsit de fiul sau, Ptolemeu al II-lea. Locul ales pentru ridicarea farului e insula Pharos un fel de peninsula inglobata in cadrul orasului Alexandria, in locul actualului Fort Quatbay, care dateaza de la sfarsitul secolului al XV-lea si care a fost construit, partial, cu blocuri de piatra provenind din far.
Farul a fost construit dupa conceptia arhitectului Sostratus, legenda spune ca regele Ptolemaios i-ar fi interzis lui Sostratus sa-si pune numele pe constructie, dar Sostratus a scris pe baza farului: "Eu Sostratus fiul lui Dexiphanes din Chinidai, ofer aceasta opera Zeilor Navigatori si oamenilor care calatoresc pe mari", insa aceasta inscriptie a fost ascunsa sub un strat de tencuiala, in partea de sus fiind cioplita o alta inscriptie "Regele Ptolemaios constructorul Farului". Dupa secole tencuiala a fost spalata de valuri si a cazut, scotand la iveala adevarata inscriptie. Constructia a devenit atat de faimoasa incat denumirea de "far" a fost preluata in limbile franceza, italiana, spaniola si in romana.
Geograful grec Strabon descria in operele sale ca farul a fost construit dintr-o piatra alba care avea particularitatea de a deveni dura in contact cu apa, insa o mare parte a constructiei a fost realizata cu granit din Assuan. Inaltimea exacta a farului nu este cunoscuta ci se presupune ca ar fi fost intre 115 - 135 metri. Farul era construit din trei turnuri sau etaje, ridicate pe un fundament extrem de solid. In partea inferioara se gasea un turn de forma patrata, cu laturi de 30 metri si inaltimea de 55 metri, aici, se gaseau 300 de camere pentru garnizoana care deservea farul, tot aici se gaseau si camerele destinate depozitarii combustibilului. Mai sus farul se continua cu un turn octogonal in care, cu scari in forma de spirala, acesta avea latura de 18,3 metri si o inlatime de 27,45 metri. Cu ajutorul scarilor se ajungea in cel de-al treilea turn, cilindric, care avea o inaltime de 7,3 metri in care se facea focul si se aflau oglinzile. Pentru mentinerea focului era necesara o cantitate imensa de lemne care erau transportate, dupa unii autori, cu carute trase de cai sau catari si care urcau pe o rampa in forma de spirala, iar dupa altii, cu ajutorul unor scripeti de la prima la a doua terasa si apoi pe scara. In spatele focului se gaseau oglinzi uriase de bronz, care reflectau lumina la distante de peste 50 kilometri, luminand rada si ghidand corabiile. In timpul zilei era folosita lumina solara, care era amplificata de uriasele oglinzi din bronz.
In varful Farului se afla o statuie, probabil a lui Zeus sau a lui Poseidon, este posibil sa fi existat ambele statui si sa fi fost inlocuite pe rand. In apa marii din fata fortului Quatbai au fost descoperite doua statui: a lui Ptolemeu al II-lea in ipostaza de faraon si o statuie a zeitei Isis, care au fost instalate in fata Farului, fiind vizibile de navigatorii care intrau in port.
Deteriorarea farului a inceput in anul 956 e.n. cand un cutremur a zguduit farul, insa fara a face mari stricaciuni. Apoi in anul 1303 si 1323 doua mari cutremure au distrus farul. In 1480 mamelucul Qaitbay a facut o fortareata pe locul farului folosind structurile si pietrele ramase. In 1994 aproape de orasul Alexandria niste scafandri au gasit in mare ruinele farului.
Farul din Alexandria in imagini:
