Suprafata: 81.263 km²
Localizare: Europa
Volum de apa: 488 km³
Salinitate: 18 - 34,95‰
Adancime maxima: 210 m
Adancime medie: 6 m
Lungime: 450 km
Latime: 300 km
Lungimea tarmurilor: ~1.120 km
Tari riverane: Rusia
Marea Pechora este mare situată în nord-vestul Rusiei europene, fiind de fapt, o extensie sud-estică a Mării Barents. Această mare se învecinează la vest cu insula Kolguyev, la est cu coastele vestice ale insulei Vaygach și cu peninsula Yugorsky, iar la nord cu extremitatea sudică a Novaya Zemlya. Marea Pechora este unică datorită climei sale mai continentale, salinității mai scăzute, adâncimii reduse, separării de marea liberă și aportului mare de apă dulce provenita de la râuri, precum și nivelului scăzut de intervenție umană din punct de vedere istoric. Climatul continental rece al Mării Pechora este rezultat al localizării sale în centrul mort al continentului, oferă astfel condiții favorabile pentru formarea gheții. Pe durata iernii (decembrie - martie) temperaturile medii variază între -20°C și -10°C, însă există și momente cînd frigul extrem poate aduce temperaturi sub -30°C. Vara (iunie - august) temperaturile cresc ușor, cu valori medii cuprinse între 0°C și 10°C, dar apele rămân reci. Cea mai mare parte a precipitațiilor cad sub formă de zăpadă, iar cantitățile sunt reduse comparativ cu alte zone ale globului. În timpul iernii, marea este acoperită aproape complet de gheață, care începe să se topească în lunile de vară, însă perioada fără gheață este scurtă, fiind cuprinsă în general de la sfârșitul lunii iulie până în septembrie. Vânturile puternice din nord domină regiunea, contribuind la formarea gheții și la crearea unor valuri periculoase. Furtunile arctice sunt frecvente în timpul iernii. În partea sudică a Mării Pechora circulă curentul Kolguyev, care se îndreaptă spre est, și prelungirea sa, Novaya Zemlya, al cărui flux este întrerupt de afluența râului Pechora. Marea Pechora găzduiește aproximativ 600 de taxoni și cea mai mare biomasă totală din Marea Barents. Fitoplanctonul reprezintă baza lanțului trofic marin, speciile dominante includ diatomeele și dinoflagelatele, care se dezvoltă rapid în timpul primăverii, pe măsură ce lumina solară devine mai intensă. Acestea contribuie la hrănirea crustaceelor și a peștilor mici. Tot aici cresc și algele de gheață care se dezvoltă pe partea inferioară a gheții marine, oferind o sursă crucială de hrană pentru fauna marină, susținând ecosistemele chiar și pe perioada iernii. În această mare se află unul dintre cele mai mari stocuri nord-europene de somon de Atlantic (Salmo salar), precum și alte populații de pești care migrează din zonele învecinate spre Marea Pechora în fiecare toamnă pentru a se reproduce. Singurul stoc de Coregonus autumnalis din Europa de Nord, și unul dintre cele mai mari din regiune, se reproduce în estuarul Mării Pechora. Tot în apele reci ale mării își au habitatul numeroase specii de stridii, midii și crabi, care se adaptează la temperaturile scăzute. Specii precum balena beluga și narvalul se pot adapta la condițiile arctice și pot fi găsite în apele Mării Pechora. Dintre mamiferele marine pot fi întâlnite foca Weddell și foca cu barbă care sunt bine adaptate la viața în gheață, deoarece au un strat gros de grăsime pentru izolare termică și urșii polari care însă nu trăiesc exclusiv în Marea Pechora, ei pot fi găsiți în regiune, vânând foci și alte animale marine. Ursul polar și morsa sunt amenințate de schimbările climatice, care afectează în mod excepțional regiunea.
Marea Pechora in imagini:
