Suprafata: 1.383.000 km²
Localizare: Europa
Volum de apa: 1.766.000 km³
Salinitate: 34.9 - 35,2‰
Adancime maxima: 3.970 m
Adancime medie: 2.000 m
Lungime: 1.500 km
Latime: 1.200 km
Lungimea tarmurilor: ~27.000 km
Tari riverane: Islanda și Norvegia
Marea Norvegiei este o prelungire a Oceanului Atlantic de Nord, și este mărginită de Marea Groenlandei la nord-vest, Marea Barents la nord-est, Norvegia la est, Marea Nordului, Insula Shetland, Insula Feroe și Oceanul Atlantic la sud și Islanda și Insula Jan Mayen la vest. Marea Norvegiei reprezintă o zonă de tranziție între climatul boreal și cel arctic, reunind trăsături specifice ambelor regiuni. Apele sale găzduiesc o bogată biodiversitate, unde diatomeele domină ca principal fitoplancton. Zooplanctonul, reprezentat de copepode și diverse specii de krill, joacă un rol crucial în lanțul trofic. Printre crustaceele notabile se remarcă Pandalus borealis, un crevete esențial în alimentația unor specii de pești, precum merlanul albastru și codul. De asemenea, Marea Norvegiei este renumită pentru recifele extinse de corali de apă rece Lophelia pertusa, care creează un habitat ideal pentru numeroase specii marine, oferind adăpost și diversitate ecosistemică. Marea Norvegiei s-a format în urmă cu aproximativ 250 de milioane de ani, când placa eurasiatică din zona Norvegiei și placa nord-americană, incluzând Groenlanda, au început să se îndepărteze treptat una de cealaltă. O mare de platformă îngustă, inițial prezentă între Norvegia și Groenlanda, a început să se lărgească și să se adâncească, conturând treptat configurația actuală. Versantul continental din Marea Norvegiei reflectă granița dintre Norvegia și Groenlanda din acea perioadă îndepărtată. În nord, acesta se extinde spre est de Svalbard, iar în sud-vest, între Marea Britanie și Insulele Feroe. Platoul continental rezultat găzduiește zone bogate de pescuit și recife de corali spectaculoase. Procesul de separare a continentelor a fost marcat de fenomene geologice majore, cum ar fi alunecările de teren, printre care alunecarea Storegga, produsă acum aproximativ 8.000 de ani, care a generat un tsunami devastator. Clima din Marea Norvegiei este puternic influențată de curenții oceanici și de poziția sa geografică la granița dintre apele Atlanticului de Nord și zona Arctică. Curentul Atlanticului de Nord, o ramură a Curentului Golfului, transportă ape calde în regiune, moderând temperaturile și prevenind înghețul mării în majoritatea zonelor, chiar și iarna. Acest efect se resimte mai ales în sud, unde temperaturile sunt mai ridicate. Iarna temperaturile pot coborî adesea sub punctul de îngheț, cu medii cuprinse între -2°C și -8°C., când vânturile reci din Arctica contribuie la scăderea temperaturilor. Vara temperaturile sunt mai moderate, variind între 6°C și 15°C, însă apele rămân destul de reci chiar și în lunile calde. Marea Norvegiei primește precipitații moderate pe tot parcursul anului, sub formă de ploi și ninsori. Iernile sunt caracterizate de ninsori frecvente, în timp ce verile au ploi mai ușoare.
Marea Norvegiei in imagini:
