Suprafata: 11.350 km²
Localizare: Europa de Sud și Asia de Vest
Volum de apa: 5.607 km³
Salinitate: 22 - 23‰
Adancime maxima: 1.370 m
Adancime medie: 494 m
Lungime: 280 km
Latime: 80 km
Lungimea tarmurilor: ~1.750 km
Tari riverane: Turcia
Marea Marmara este o mare interioară situată între continentele asiatic și european, care separă parțial regiunile asiatice și europene ale Turciei. Marea comunică prin Strâmtoarea Bosfor la nord-est, cu Marea Neagră și prin Strâmtoarea Dardanele la sud-vest cu Marea Egee. Din punct de vedere geologic, Marea Marmara se află la intersecția plăcii Eurasiatice și plăcii Anatoliene, aceasta s-a format datorită mișcărilor tectonice produse în urmă cu aproximativ 2,5 milioane de ani. Mișcările acestor plăci tectonice sunt responsabile pentru activitatea seismică și formarea geologică a regiunii care este activă seismic și în zilele noastre, fiind predispusă la cutremure. În Marea Marmara se găsesc mai multe bazine submarine adânci, dintre care cele mai importante sunt Bazinul Cinarcik, Bazinul Central și Bazinul Tekirdag, bazine cu adâncimi ce depășesc 1.350 de metri. Marea Marmara are o climă de tranziție influențată de poziția sa geografică, precum și de condițiile atmosferice regionale de tip mediteranean, dar cu nuanțe specifice datorită proximității sale față de Marea Neagră și Marea Egee. Vara este caldă și uscată cu temperaturi medii cuprinse între 25 - 30°C, cu precipitații reduse, adeseori seceta devine o problemă în anumite zone. Cele mai fierbinți luni sunt iulie și august. Pe timpul iernii vremea este blândă și umedă, cu temperaturi medii de 5 - 10°C. Precipitațiile sub formă de zăpada sunt rare, dar poate apărea ocazional. Briza de mare aduce aerul răcoros de deasupra mării spre uscat în timpul zilei, în special în lunile de vară. În timpul iernii, vânturile reci din nord pot aduce frig și umiditate în regiune, influențând climatul local. Marea Marmara reprezintă un ecosistem marin de mare importanță biogeografică, datorită amplasării sale la convergența celor două bazine hidrografice majore, Marea Neagră și Marea Mediterană. Această poziție de tranziție îi conferă un rol esențial în conectivitatea celor două ecosisteme, funcționând ca un coridor de dispersie pentru speciile marine. În partea de sud a Mării Marmara au fost descoperite peste 507 specii de flori marine, iar în nord-est au fost înregistrate 115 specii de fitoplancton, format în special din diatomee și dinoflagelate, care susțin lanțul trofic marin. Marea Marmara găzduiește aproximativ 230 de specii de pești, inclusiv 13 specii de rechini. Cele mai importante specii de pești care se găsesc aici sunt: hamsia, sardinele, stavridul, chefalul și calcanul. Această abundanță de specii de pești subliniază importanța Mării Marmara ca habitat esențial pentru viața marină și ca resursă valoroasă pentru pescuit. Diversitatea genetică și ecologică a populațiilor de pești contribuie la stabilitatea și reziliența ecosistemului în fața presiunilor de mediu.