Suprafata: 320.000 km²
Localizare: Asia de Sud-Est
Volum de apa: 14.720 km³
Salinitate: 30 - 34,3‰
Adancime maxima: 7.290 m
Adancime medie: 46 m
Lungime: 1.600 km
Latime: 380 km
Lungimea tarmurilor: ~6.800 km
Tari riverane: Indonezia și Malaysia
Marea Java este o mare de formă alungită, situată în Asia de Sud Est și este înconjurată de insulele Indoneziei: Insula Borneo în nord, extremitatea sudică a strâmtorii Makassar la nord-est, Insula Java în sud, Insula Sumatra la vest și Insula Sulawesi la est. În nord-vest se află strâmtoarea Karimata prin care Marea Java comunică cu Marea Chinei de Sud, iar cu Marea Celebes comunică prin strâmtoarea Makassar. Marea Java se află pe marginea sudică a Plăcii Eurasiatice, în apropierea zonei de subducție unde Placa Indo-Australiană se scufundă sub Placa Eurasiatică, activitate tectonică responsabilă pentru formarea arhipelagului indonezian și pentru activitatea vulcanică intensă din regiune. Marea Java este situată pe o platformă continentală, ceea ce înseamnă că fundul mării este o prelungire a continentului asiatic, aceasta s-a format în timpul ultimei ere glaciare, când două sisteme fluviale au fost inundate de marea. Marea Java are adâncimi reduse, ceea ce o face sensibilă la schimbările de nivel ale mării. Fundul mării este acoperit de o varietate mare de sedimente cum ar fi nisip, nămol sau argilă aduse de râurile Mahakam (Borneo), Musi și Kapuas. Curenții marini și vânturilor afectează distribuția sedimentelor pe fundul mării, care sunt de obicei de culoare deschisă, ceea ce contribuie la aspectul de culoare deschisă al apei. Insulele care înconjoară Marea Java fac parte din Arcul Vulcanic Sunda, unul dintre cele mai active lanțuri vulcanice de pe glob. Activitatea vulcanică intensă este rezultatul subducției Plăcii Indo-Australiene sub Placa Eurasiatică. Cutremurele și erupțiile vulcanice frecvente din regiune au creat o serie de caracteristici geologice, cum ar fi falii și canioane submarine. Vulcanismul a jucat un rol esențial în formarea și evoluția insulelor din jurul Mării Java, creând structuri submarine și insule vulcanice care influențează relieful submarin și terestru. Marea Java are un climat tropical ecuatorial, temperaturile aerului sunt ridicate pe tot parcursul anului, fiind cuprinse între 26°C și 30°C. Temperatura medie anuală a apei Mării Java este de aproximativ 28 - 29°C, cu variații minime pe parcursul anului. Variațiile sezoniere ale temperaturilor sunt minime, ceea ce menține o căldură constantă pe tot parcursul anului. Marea Java este influențată de musonii tropicali, care determină două sezoane principale: sezonul ploios și sezonul uscat. Vânturile musonice influențează formarea curenților marini astfel: musonul de vest aduce curenții marini mai puternici și ape mai calde din Oceanul Indian, în timpul musonului de sud-est, apele reci și sărate sunt împinse spre nord, influențând pescuitul și biodiversitatea marină. Sezonul ploios durează de obicei din noiembrie până în aprilie, când vânturile se deplasează predominant dinspre nord-vest și vest, aducând umiditate și ploi abundente mai ales în lunile decembrie și ianuarie când precipitațiile pot depăși 300 - 400 mm/lună. Sezonul uscat durează din mai până în octombrie, cu cele mai uscate luni în august și septembrie. Pe durata sezonului uscat, vânturile se deplasează în general dinspre sud-est și est, iar cantitatea de precipitații este semnificativ mai mică, ajungând la sub 100 mm/lună în unele zone. Umiditatea se păstrează ridicată pe durata întregului an, fiind în general peste 80%, fapt ce contribuie la senzația de căldură și disconfort. Clima Mării Java este profund influențată de sistemele musonice care afectează regiunea, astfel: între lunile noiembrie - martie se manifestă Musonul de Nord-Vest caracterizat prin precipitații abundente și vânturi predominante dinspre nord-vest, între lunile iunie - septembrie se manifestă Musonul de Sud-Est care aduce vânturile din sud-est cu precipitații reduse. Cerul este mai clar, iar în lunile aprilie, mai și octombrie vremea este adaptată perioadelor de tranziție când apar condițiile meteorologice variabile, cu schimbări bruște ale vânturilor și precipitațiilor. Curentul Indonezian ce se manifestă prin Strâmtoarea Makassar transportă apele calde ale Oceanului Pacific de Nord în Marea Java prin Strâmtoarea Makassar, fenomen ce are un impact semnificativ asupra temperaturii apei și asupra climei locale. Deși Marea Java este situată aproape de ecuator, unde formarea cicloanelor tropicale este rar întâlnită din cauza forței Coriolis reduse, ocazional pot apărea furtuni tropicale care afectează regiunea. Climatul tropical și apele calde ale mării creează condiții ideale pentru dezvoltarea unei game largi de specii marine și ecosisteme diverse. Marea Java găzduiește pajiști extinse de ierburi marine, precum Thalassia hemprichii, Enhalus acoroides și Halophila ovalis, pe lângă acestea se mai găsesc numeroase specii de alge marine care au o contribuție esențială în menținerea lanțul trofic. Pajiștile marine oferă habitat și hrană pentru o mare varietate de specii, inclusiv țestoase marine și dugongi, contribuind și la stabilizarea sedimentelor și la absorbția dioxidului de carbon. Zonele de coastă ale Mării Java sunt acoperite de păduri de mangrove, cu specii precum Rhizophora, Avicennia și Bruguiera, care servesc drept zone de creștere și adăpost pentru peștii tineri, crustacee și moluște, protejează coastele împotriva eroziunii și filtrează sedimentele și poluanții. Marea Java face parte din Triunghiul de Corali, o zonă recunoscută la nivel mondial pentru cea mai mare diversitate de corali din lume. Aici se găsesc peste 500 de specii de corali, inclusiv genurile Acropora, Porites și Gorgonia care sunt fundamentali pentru ecosistem. În această mare trăiesc peste 3.000 de specii de pești atât specii de recif, cât și pelagice. Unele specii comune includ peștele-clown, peștele-fluture, tonul, macroul și sardinele. Dintre nevertebrate se regăsesc mai multe specii de creveți, homari și crabi, inclusiv crevetele-tigru (Penaeus monodon) și crabul de noroi (Scylla serrata), care au importanță atât ecologică, cât și economică. Scoici, melci, calamari și caracatițe sunt câteva dintre moluștele care trăiesc în Marea Java, dintre acestea mai importante sunt scoica gigant (Tridacna gigas) și nautilusul (Nautilus pompilius) care contribuie la biodiversitatea recifelor. Marea Java este un habitat important pentru mai multe specii de broaște țestoase marine, inclusiv broasca țestoasă verde și broasca țestoasă cioc de șoim, care sunt amenințate cu dispariția. Delfinii și balenele sunt uneori observate în Marea Java, deși nu sunt la fel de abundente ca în alte zone marine din Indonezia
