Suprafata: 214.000 km²
Localizare: Europa
Volum de apa: 77.468 km³
Salinitate: 39,1 - 39,2‰
Adancime maxima: 3.544 m
Adancime medie: 362 m
Lungime: 700 km
Latime: 400 km
Lungimea tarmurilor: ~17.000 km
Tari riverane: Grecia și Turcia
Marea Egee este o continuare a Mării Mediterane sub forma unui golf alungit situată între Grecia și Turcia. Limitele sale sunt definite de coastele Greciei continentale la vest, de insulele Ciclade și Creta la sud, de coastele Turciei la est și de strâmtorile Dardanele și Bosfor la nord-est, prin care comunică cu Marea Marmara și, prin aceasta cu Marea Neagră. Insulele Mării Egee se împart în șapte grupuri: Insulele Tracice, Insulele Est-Egeene, Sporadele de Nord, Insulele Ciclade, Insulele Saronic, Dodecanezul și Creta. Multe dintre insulele sau lanțurile de insule din Egee sunt continuări submerse ale munților de pe continent. Un lanț montan se extinde în mare până la insula Chios, altul leagă Eubeea de Samos, iar un al treilea traversează Peloponezul și Creta până la Rhodos, separând Marea Egee de Marea Mediterană. Marea Egee este situată într-o zonă tectonică activă, ce face parte din centura orogenică alpino-himalayană. Configurația actuală este rezultatul a trei structuri majore: zona de subducție eleno-cipriotă, sistemul de falii de decro?are nord-anatoliene și sistemul de falii sinistrale est-anatoliene. Datorită subducției, în sudul Mării Egee s-a format arcul vulcanic elenic, care este un lanț de insule cu activitate vulcanică, ce include: Santorini, Nisiros, Milos și Methana. Această activitate vulcanică continuă și în prezent, contribuind la peisajul distinct al regiunii. Bazinul Mării Egee este caracterizat prin numeroase rifturi și falii active, care au dus la formarea unor bazine adânci, precum: Bazinul Cretei, Bazinul Rhodos și Bazinul Mării Traciei. Aceste structuri sunt rezultatul proceselor de extindere și fragmentare a scoarței terestre în această zonă. Clima din regiunea Mării Egee este predominant mediteraneeană, caracterizată prin veri calde și uscate și ierni blânde și ploioase. Cu toate acestea, există variații regionale semnificative, influențate de locație, relief și factorii climatici locali. Aceste variații pot include diferențe în temperatura apei mării, intensitatea vânturilor, precum și condițiile meteorologice specifice fiecărui areal geografic. Temperaturile aerului sunt ridicate pe timpul verii fiind cuprinse între 28 - 35°C, foarte rar pot depăși 40°C în timpul valurilor de căldură. Precipitațiile sunt rare, iar umiditatea este moderată spre scăzută. Iarna, temperaturile sunt blânde, situându-se între 8 - 15°C pe coastă, dar pot scădea sub 0°C în zonele montane. Ploile sunt mai frecvente, iar vânturile sunt mai puternice. Temperatura apei mării sunt cuprinse între 22 - 27°C pe timpul verii și între 14 - 17°C pe timpul iernii. Nordul Mării Egee are o climă puțin mai rece iarna, cu temperaturi mai scăzute și mai multe precipitații. Sudul mării are o climă mai caldă și mai uscată, cu ierni blânde și veri mai lungi. Sectoarele aflate în vecinătatea zonelor montane au temperaturi mai scăzute, cu precipitații mai abundente, inclusiv posibilitatea de ninsoare în lunile reci. Vânturile Meltemi, ce suflă din nord, aduc aer uscat și răcoros, moderând temperaturile. Curenții marini din Marea Egee contribuie la reglarea temperaturilor și la menținerea ecosistemului marin. Marea Egee, situată între Grecia și Turcia, are un ecosistem marin și terestru bogat, influențat de clima mediteraneană și de relieful variat al insulelor și coastelor sale, aceasta găzduiește diverse specii de alge, inclusiv algele roșii, brune și verzi, cum ar fi Cystoseira și Codium, care servesc drept habitat pentru multe specii de pești și nevertebrate. Marea Egee găzduiește o varietate impresionantă de specii, dintre care unele sunt pe cale de dispariție. Cele mai cunoscute mamifere sunt: delfinul comun, delfinul dungat, delfinul cu botul gros, foca călugăr, balena cu cocoașă, balena pilot și balena cu înotătoare. Marea găzduiește numeroase specii de pești, inclusiv rechini cum ar fi: rechinul alb, rechinul tigru, rechinul mako cu înotătoare scurte, rechinul alb și rechinul ciocan. Cei mai comuni pești sunt: sardinele, macroul, hamsiile, stavridul, tonul, bibanul de mare european și lufarul. Țestoasa Verde (Chelonia mydas) și broasca țestoasă de mare (Caretta caretta) sunt specii de țestoase marine care își depun ouăle pe plajele din Marea Egee. Crabii și creveții au o contribuție importantă la biodiversitate și economia locală.
