Suprafata: 4.791.000 km²
Localizare: Australia (Oceania)
Volum de apa: 11.470.000 km³
Salinitate: 32 - 35‰
Adancime maxima: 9,140 m
Adancime medie: 2,394 m
Lungime: 2,415 km
Latime: 2.250 km
Lungimea tarmurilor: ~10.000 km
Tari riverane: Australia, Papua Noua Guinee, Vanuatu și Noua Caledonie (Franța)
Marea Coralilor este o mare marginală aflată în sud-vestul Pacificului, aceasta este mărginită de: platforma continentală Australiană la vest, Papua Noua Guinee la sud-est, sud-estul Insulelor Solomon la nord și de Arhipelagul Vanuatu la est. Marea Coralilor s-a format în urmă cu aproximativ 58 - 48 de milioane de ani, odată cu crearea Bazinului Mării Coralilor, acest proces a fost influențat de mișcările tectonice ale plăcilor continentale și de schimbările nivelului mării. Geologia Mării Coralilor este complexă și se caracterizează printr-o combinație de bazine oceanice, platouri submarine și lanțuri vulcanice, aceasta facând parte dintr-un sistem tectonic activ, influențat de mișcările plăcilor tectonice și de procesele geologice pe termen lung. Marea Coralilor include o serie de bazine submarine adânci și platouri înălțate, structuri rezultate în urma mișcărilor tectonice și a erupțiilor vulcanice de-a lungul timpului. La est, Marea Coralilor este delimitată de lanțuri vulcanice active și de arcuri insulare, precum Arhipelagul Vanuatu și Insulele Solomon, care s-au format prin subducția plăcii Pacificului sub placa Indo-Australiană. Regiunea este influențată de granițele plăcilor tectonice, ceea ce duce la activitate seismică și vulcanică, în special în zona arcurilor insulare din est. Fundul mării din largul coastei estice a Australiei s-a format prin procese de expansiune a fundului oceanic și subsidența unor platforme carbonatice majore de-a lungul platformei continentale. Structura geologică a Mării Coralilor este marcată de o câmpie abisală în partea de nord-est, o serie de platouri și pante submarine brăzdate de canioane subacvatice, separate de fose oceanice adânci, și de capătul nordic al unui lanț de munți submarini vulcanici în sud. Recifele de corali au început să se dezvolte în urmă cu aproximativ 20.000 de ani, după ultima glaciație, când nivelul mării a crescut și a inundat platforma continentală, proces ce a permis coralilor să crească peste structurile geologice existente. Marea Barieră de Corali situată în largul coastei de nord-est a Australiei este cel mai mare sistem de recife de corali din lume. Marea Barieră de Corali este o structură naturală vastă care se întinde pe o lungime de peste 2.300 de kilometri și este compusă din aproximativ 2.900 de recife individuale și 900 de insule. Marea Coralilor are un climat subtropical, caracterizat de temperaturi calde pe tot parcursul anului și o umiditate ridicată. Clima poate varia semnificativ de la o zonă la alta și de la un sezon la altul din cauza mai mulror factori, cum ar fi: latitudinea, curenții oceanici și sistemele de presiune atmosferică. În Marea Coralilor, temperaturile aerului și ale apei variază în funcție de anotimp: tarna, temperatura aerului variază între 18 și 24°C, iar cea a apei se menține între 22 și 25°C, vara temperatura aerului sunt cuprinse între 25 și 31°C, iar cea a apei ajunge la 26 - 30°C. Apele Mării Coralilor sunt relativ calde pe tot parcursul anului, ceea ce favorizează ecosistemele marine, inclusiv recifele de corali. Temperaturile mai ridicate din timpul verii pot contribui la fenomenul de albire a coralilor, mai ales în perioadele cu valuri de căldură marină. Cantitatea anuală de precipitații variază între 1.000 și 3.000 mm, în funcție de zonă, majoritatea precipitațiilor cad între lunile decembrie și martie. Marea Coralilor este predispusă la cicloane tropicale, în special între ianuarie și aprilie, când pot aduce vânturi puternice, ploi abundente și valuri mari. Vânturile predominante sunt alizeele de sud-est, care suflă pe tot parcursul anului dar sunt mai puternice între martie și noiembrie. În timpul verii australe (noiembrie-aprilie), musonul de nord-vest aduce vânturi mai slabe și schimbări de direcție. În nordul mării, alizeele de sud-est sunt puternice între martie și noiembrie, dar slăbesc în decembrie și se schimbă în vânturi de vest în ianuarie și februarie. Marea Coralilor găzduiește o mare varietate de floră, atât pe coastele sale, cât și pe insulele din interiorul mării. Pe coastele Australiei, Marea Barieră de Corali protejează țărmul de valuri, permițând dezvoltarea unei vegetații terestre bogate, care se întinde până la mare. Ierburile marine sunt plante subacvatice esențiale pentru menținerea echilibrului ecosistemic, printre speciile întâlnite în Marea Coralilor se numără: halophila ovalis o specie mică de iarbă marină, zostera muelleri, crește în apele de coastă puțin adânci și are un rol crucial în oxigenarea apei, oferind habitat mai multor specii de pești și nevertebrate și thalassia hemprichii care este o sursă de hrană pentru multe animale marine. Speciile de alge brune, cum ar fi Sargassum, sunt importante pentru ecosistemul marin, oferind habitat și protecție pentru pești și nevertebrate. Algele roșii sunt mai puțin abundente, dar au un rol esențial în structura recifelor de corali și în ciclul nutrițional al ecosistemului marin. Marea Coralilor găzduiește numeroase specii de anemone, bureți, gasteropode, homari, raci, creveți, crabi și viermi cum ar fi Spirobranchus giganteus care are o relație simbiotică cu coralii pe care stă. Au fost identificate peste 400 de specii de corali, atât corali duri, cât și corali moi, care populează recifele, alături de cele peste 1.500 de specii de pești ce trăiesc în sistemele de recife. Recifele sunt amenin?ate de activită?ile industriale ?i agricole, dar ?i de o stea de mare invazivă, Acanthaster planci, supranumită ?i "coroana de spini" care este principalul prădător al recifelor, hrănindu-se aproape exclusiv cu corali. Această stea de mare poate ajunge până la un metru în diametru și poate consuma până la 6 m² de recif pe an. Aici trăiesc cel puțin 30 de specii de balene, delfini și marsuini, inclusiv balena pitică Minke, delfinul cu cocoașă indo-pacific, balena cu cocoașă și dugongii. De asemenea, șase specii de țestoase marine care se reproduc pe țărmurile din vexinătatea mării: țestoasa verde, țestoasa-leatherback, țestoasa cu cioc de șoim, țestoasa careta, țestoasa flatback și țestoasa măslinie (olive ridley). Marea Coralilor este renumită pentru varietatea sa de pești tropicali, aici trăind peste 1.500 de specii de pești. Cele mai cunoscute specii sunt: peștele-leu un predator solitar ce se hraneste cu pesti mai mici, creveti și crabi; peștele buzat Napoleon care este unul dintre cei mai mari pești de recif; pestele inger imperial remarcabil datorită coloritul său intens; peștele-clovn care trăiește în simbioză cu anemonele de mare și rechinii de recif deosebit de importanți în menținerea echilibrului ecosistemului. Schindleria brevipinguis este unul dintre cei mai mici pești din lume ajungând la o lungime totală maximă de 0,84 centimetri. Sistemul de recif adăpostește cel puțin 330 de specii de ascidii, cu diametrul între 1 și 10 cm, și între 300 și 500 de specii de briozoare. În mare au fost identificate 17 specii de șerpi de mare, inclusiv Laticauda colubrina care trăiesc în ape calde cu adâncime de maxim 50 de metri, mai frecvente în partea de sud. Crocodilul marin poate trăii și în apele sărate ale mării, dar de obicei stau în mangrove, estuare șiîn deltele râurilor. Peste 200 de specii de păsări vizitează, cuibăresc sau se adăpostesc pe insulele și recifele din zona Mării Corailor, printre care se numără vulturul de mare cu burtă albă și pescărușul roz. Majoritatea locurilor de cuibărit se află pe insule din regiunile nordică și sudică ale Marii Bariere de Corali, anual vin 1.400.000 - 1.700.000 de păsări care folosesc aceste locuri pentru a cloci.
Marea Coralilor in imagini:
