Calator pe mapamond

Suprafata: 432.800 km²
Localizare: Europa
Coordonate: 58°N; 20°E
Volum de apa: 21.700 km³
Salinitate: 0,8 - 1,5%
Adancime maxima: 459 m
Adancime medie: 55 m
Lungime: 1.600 km
Latime: 193 km
Lungimea tarmurilor: 8.000 km
Tari riverane: Suedia, Danemarca, Germania, Polonia, Finlanda, Rusia, Estonia, Letonia si Lituania

Tacitus unul din cei mai importanti istorici romani, considerat parintele istoriografiei latine a descris Marea Baltica sub denumirea de "Mare Suebicum", insa aceasta denumire a fost schimbata in secolul XI de catre Adam din Bremen un cronicar german care a numit-o "Mare Balticum", nume ce a devenit dominant abia dupa 1600.

Marea Baltica isi desfasoara apele in nordul Europei unde se afla inima sesurilor si a platourilor regiunii scandinave, intre Europa Centrala si Europa de Nord, intinzandu-se pe latitudine intre 53 - 66° Nord, iar pe longitudine intre 10 - 30° Est.

Marea Baltica este o mare continentala a Oceanului Atlantic de tip epicontinental, ce a luat nastere prin transagresiunea apelor asupra uscatului. Marea comunica la Vest cu Marea Nordului prin Stramtoarea Skagerrak ce are o latime de 110 km si care separa tarmurile Norvegiei de cele ale Danemarcei. Un alt sir de stramtori face trecerea intre Stramtoarea Skagerrak si Bazinul central al Marii Baltice dupa cum urmeaza: Stramtoarea Kattegat cu o latime de 65 km face legatura intre Suedia si Peninsula Yutlanda, Stramtoarea Sound cu o latime de 3,7 km face legatura intre Suedia si Insula Zeellanda, Stramtoarea Beltul Mare cu o latime de 15 km face legatura intre Peninsula Yutlanda si Insula Fionia.

Adancimea maxima este de 459 metri la Landsortsdjupet, adancimea minima este de 15 milimetri in apropierea Farului Landsort pe coasta suedeza, in sectorul stincos al Stockholmului, adincimea maxima este de 159 metri, iar cea medie este de 55 de metri. De mii de ani Marea Baltica suporta o transformare continua ca urmare a doua procese post-glaciale: ridicarea uscatului si coborarea nivelului fundului marii. Proces ce este mult mai accentuat in nord cu o rata de aproape un metru pe an scazand gradual spre sud pana la atenuare fenomenului.

Balanta salinitatii in Marea Baltica este realizata de fluxul de apa sarata ce patrunde prin Stramtoarea Danemarcei si pe de alta parte apa dulce adusa de raurile din nord si cea provenita din topirea gheturilor, fenomen ce face ca salinitatea Marii Baltice sa fie mult mai scazuta decat cea a oceanului fapt ce o aseamana cu un lac gigantic ce are straturi diferentiate prin salinitate si temperatura fapt ce influenteaza si distributia faunei. Cu toate ca media adancimilor este de doar 55 de metri in peisajul subacvatic se pot observa schimbari dramatice ale reliefului submarin, bazinele cu adancimi de 250 - 460 de metri altereaza cu praguri de 18-25 metri, distributie ce influenteaza la randul ei si circulatia apei. Particularitatea Marii Baltice este faptul ca are parte de inghetul total al apelor foarte rar, dar inghetul este frecvent in golfurile invecinate ei, in vecinatatea arhipelagurilor si a insulelor.

In partea Vestica climatul sufera o influenta maritima care este foarte importanta, pe cand in partea Estica caracteristicile continentale sunt fundamentale. Masele de aer se deplaseaza abatandu-se de la directia Est - Sud-Est si este relativ cald vara, dar rece si foarte rece iarna. Ceata este frecventa intr-o oarecare masura peste zonele de campie de la coasta in special de-a lungul estuarelor iarna, dar si mai frecventa primavara si la inceputul verii. Depresiunile cauzeaza o vreme aspra si uneori furtuni iarna si primavara, miscandu-se in general spre Est peste zona dintre Sud-Vest si Nord-Vest. Cantitatile de precipitatii sunt in principal moderate, cu cantitati lunare mai mari in perioada Iunie - Octombrie.

Presiunea poate varia pentru perioade scurte in timpul iernii, deoarece exista ani cand Anticiclonul Siberian se extinde catre Vest in mijlocul iernii. Media lunii Februarie este de 1.028 mb iar daca Depresiunea Islandei domina Atlanticul de Nord-Est media este de 1.000 mb. Variatia valorilor extreme de presiune sunt cele mai mari iarna cand valorile sunt de pana la 1.040 mb langa centrul anticiclonului si 980 mb la trecerea unei depresiuni. In perioada Aprilie - Mai in majoritatea anilor dorsala anticiclonica se extinde spre Nord-Est din cauza Anticiclonului Azorelor si in acest caz depresiunea Islandei este mai putin domianta.

Amplitudinea mareei in Marea Baltica prezinta variatii nesemnificative, doar in partea de Nord a Stramtorii Kattegat amplitudinea creste insa nici aici nu depaseste 0,3 metri, scazind spre Sud, iar in restul zonei are valori imperceptibile. Pot exista si unele variatii considerabile ale nivelului marii ce pot fi cauzate de vanturile puternice, care in functie de directia lor pot creste sau pot scadea nivelul marii insa nu mai mult de 0,9 metri, iar in zonele inguste acesta poate fi usor mai ridicat. Nivelul marii depinde indirect si de presiunea atmosferica din zona, astfel ca, o presiune mare coincide cu un nivel al marii scazut, in timp ce o presiune joasa coincide cu un nivel al marii ridicat.

Temperatura medie la suprafata apei in Marea Baltica poate varia de la o zi la alta, mai ales in partea Vestica pe timpul verii. Variatia medie este in jur de 3°C peste sau sub medie anului si poate fi mai mare in apele costiere sau unde este aflux de ape dulci. Temperatura medie la suprafata apei poate varia de la o zi la alta, in special in partea Estica a Golfului Finic, pe timpul verii. Temperaturile medii la suprafata apei sunt in general mai scazute in Februarie si mai ridicate in August in zona Kattegat - Skagerrak. In februarie temperatura medie la suprafata apei este in jur de 2°C sau mai mult si cresc in august la 17°C. In general iarna, ia larg temperatura medie la suprafata apei este cu un grad mai mare decat temperatura aerului in vreme ce vara este cu un grad mai scazuta. Apele din partea de Vest a Marii Baltice sunt cele mai reci in Februarie dar in Martie temperatura se uniformizeaza si in Est si Nord-Est, insa si acum gheata este persistenta. In Golful Botnic si Finic temperatura medie la suprafata apei are valori foarte scazute in lunile februarie si martie, iar cea mai mare parte a golfurilor este acoperita cu gheata pana la inceputul lui aprilie. Din Mai pana vara tarziu temperatura medie la suprafata apei crete rapid iar din Iulie sau August ele ajung pana la 16 - 18°C in Sud si la 13°C in Nord. Temperaturile incep sa descreasca de la sfarsitul lunii August iar in Noiembrie apele costiere din partea de Nord ale Golfului Botnic sunt inghetate.

In Marea Baltica se varsa peste 250 rauri care contribuie simtitor la indulcirea apelor marine. Dintre acestea cele mai importante sunt: Neva, Vistula, Daugava, Neman, Kemijoki, Oder, Lule alv, Narva si Torne alv.

Cele mai mari insulele ale Marii Baltice sunt: Gotland din Suedia, Oland din Suedia, Saaremaa din Estonia, Hiiumaa din Estonia, Bornholm din Danemarca, Fehmarn din Germania, Rugen din Germania, Usedom care este impartita intre Germania si Polonia si Wolin din Polonia.