Calator pe mapamond

Suprafata: 377.000 km²
Localizare: Europa
Volum de apa: 21.735 km³
Salinitate: 33 - 38‰
Adancime maxima: 459 m
Adancime medie: 55 m
Lungime: 1.601 km
Latime: 193 km
Lungimea tarmurilor: ~8.000 km
Tari riverane: Suedia, Finlanda, Rusia, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Germania și Danemarca

Tacitus unul din cei mai importanți istorici români, considerat părintele istoriografiei latine a descris Marea Baltică sub denumirea de "Mare Suebicum", însă această denumire a fost schimbată în secolul XI de către Adam din Bremen un cronicar german care a numit-o "Mare Balticum", nume ce a devenit dominant abia după 1600.

Marea Baltică iși desfășoară apele în nordul Europei unde se află inima șesurilor și a platourilor regiunii scandinave, între Europa Centrala și Europa de Nord, întinzandu-se pe latitudine între 53 - 66° nord, iar pe longitudine între 10 - 30° est.

Marea Baltică este o mare continentală a Oceanului Atlantic de tip epicontinental, ce a luat naștere prin transagresiunea apelor asupra uscatului. Marea comunică la vest cu Marea Nordului prin Strâmtoarea Skagerrak ce are o lațime de 110 km, strâmtoare care separă țărmurile Norvegiei de cele ale Danemarcei. Un alt șir de strâmtori face trecerea între Strâmtoarea Skagerrak și Bazinul central al Mării Baltice după cum urmează: Strâmtoarea Kattegat cu o lațime de 65 km face legatura între Suedia și Peninsula Yutlanda, Strâmtoarea Sound cu o lațime de 3,7 km face legatura între Suedia și Insula Zeellanda, Strâmtoarea Beltul Mare cu o lățime de 15 km face legătura între Peninsula Yutlanda și Insula Fionia.

Adâncimea maxiă este de 459 metri la Landsortsdjupet, adâncimea minima este de 7 metri în apropierea Farului Landsort pe coasta suedeză, în sectorul stâncos al Stockholmului, adâncimea maximă este de 159 metri, iar cea medie este de 55 de metri. De mii de ani Marea Baltică suportă o transformare continuă ca urmare a două procese post-glaciale: ridicarea uscatului și coborârea nivelului fundului marii. Proces ce este mult mai accentuat în nord cu o rată de aproape un metru pe an scăzând gradual spre sud până la atenuarea fenomenului.

Balanța salinitășii în Marea Baltică este realizata de fluxul de apa sărată ce patrunde prin Strâmtoarea Danemarcei și pe de alta parte apa dulce adusă de râurile din nord și cea provenită din topirea ghețurilor, fenomen ce face ca salinitatea Mării Baltice să fie mult mai scăzută decât cea a oceanului fapt ce o aseamană cu un lac gigantic ce are straturi diferențiate prin salinitate și temperatură fapt ce influențează și distribuția faunei. Cu toate că media adâncimilor este de doar 55 de metri ăn peisajul subacvatic se pot observa schimbări dramatice ale reliefului submarin, bazinele cu adâncimi de 250 - 460 de metri alterează cu praguri de 18-25 metri, distributie ce influențează la rândul ei și circulația apei. Particularitatea Mării Baltice este faptul că are parte de înghețul total al apelor foarte rar, dar înghețul este frecvent în golfurile învecinate ei, în vecinatatea arhipelagurilor și a insulelor.

În partea vestică climatul suferă o influență maritimă care este foarte importantă, pe când în partea Estică caracteristicile continentale sunt fundamentale. Masele de aer se deplasează abătându-se de la direcția Est - Sud-Est și este relativ cald vara, dar rece și foarte rece iarna. Ceața în Marea Baltică este un fenomen destul de frecvent, mai ales în sezoanele de tranziție, precum primăvara și toamna, aceasta se formează în principal din cauza diferențelor de temperatură dintre aer și apă. Cantitățile de precipitații sunt în principal moderate, cu cantități lunare mai mari în perioada iunie - octombrie.

Presiunea atmosferică în Marea Baltică variază în funcție de condițiile meteorologice și anotimp, în general, valorile normale se încadrează între 980 hPa și 1030 hPa, dar pot exista variații semnificative din cauza sistemelor de joasă și înaltă presiune care traversează regiunea. Factori care influențează presiunea în Marea Baltică sunt: Cicloni Atlantici care aduc scăderi de presiune și vreme furtunoasă, Anticicloni din Siberia sau Atlantic care determină creșteri de presiune și vreme mai stabilă, sezonul rece care este adesea dominat de presiuni ridicate în partea de est a Mării Baltice și sezonul cald când cicloni sunt mai frecvenți, ceea ce poate duce la presiuni mai scăzute.

Amplitudinea mareei în Marea Baltică prezintă variații nesemnificative, doar în partea de nord a Strâmtorii Kattegat amplitudinea crește însa nici aici nu depășește 0,3 metri, scăzând spre sud, în restul zonei având valori imperceptibile. Pot exista și unele variații considerabile ale nivelului marii ce pot fi cauzate de vânturile puternice, care în funcție de direcția lor pot crește sau pot scădea nivelul mării însa nu mai mult de 0,9 metri, iar în zonele înguste acesta poate fi usor mai ridicat. Nivelul mării depinde indirect și de presiunea atmosferica din zonă, astfel că, o presiune mare coincide cu un nivel al mării scazut, în timp ce o presiune joasă coincide cu un nivel al mării ridicat.

Temperaturile din Marea Baltică variază semnificativ între vară și iarnă, atât pentru apă, cât și pentru aer. Vara temperatura apei în sudul Mării Baltice este cuprinsă între 17 - 22°C, uneori chiar peste 23°C în zonele de coastă, în nordul Mării Baltice temperaturile sunt cuprinse între 10 - 18°C. Temperatura aerului pe timpul verii sunt cuprinse între 20 - 25°C în sud, dar poate ajunge în zilele caniculare până la maxime de 30°C, iar în nord ajung până la 15 - 22°C. Temperaturile apei Mării Baltice pe durata iernii ajung în sud la 2 - 5°C, foarte rar scade sub 0°C, iar în nord este cuprinsă între 0 și 2°C, iar în Golful Botnic și alte zone nordice, apa îngheață. Iarna temperatura aerului în sud sunt cuprinse între -2°C - 5°C, iar în nord este cuprinsă între -10°C - 0°C, iar în regiunile din Finlanda și Suedia poate coborî sub -20°C.

În Marea Baltică se varsă peste 250 râuri care contribuie simțitor la scăderea salinității apelor marine. Dintre acestea cele mai importante sunt: Neva, Vistula, Daugava, Neman, Kemijoki, Oder, Lule alv, Narva și Torne.

Cele mai mari insulele ale Mării Baltice sunt: Gotland din Suedia, Oland din Suedia, Saaremaa din Estonia, Hiiumaa din Estonia, Bornholm din Danemarca, Fehmarn din Germania, Rugen din Germania, Usedom care este împarțită între Germania și Polonia și Wolin din Polonia.