Suprafata: 150.000 km²
Localizare: Europa
Volum de apa: 225.000 km³
Salinitate: 36 - 38‰
Adancime maxima: 2.500 m
Adancime medie: 1.500 m
Lungime: 400 km
Latime: 200 km
Lungimea tarmurilor: ~2.250 km
Tari riverane: Spania și Franța
Marea Balearelor cunoscută și sub numele de Marea Iberică, este partea din Marea Mediterană care scaldă o mare parte din țărmurile Valenciei și Cataloniei și înconjoară Insulele Baleare. Marea Balearelor este o mare de coastă situată în largul coastei de est a Peninsulei Iberice și a arhipelagului Baleare. Este una dintre mările vestice ale Mării Mediterane și este delimitată în nord de Insula Menorca, în est de Insula Mallorca, în sud de Insulele Ibiza și Formentera, iar în vest de Coasta estică a Spaniei, inclusiv regiunea Catalonia. Insulele Baleare sunt împărțite în două grupuri de insule, și anume grupul de insule Las Gimnesias aflat în nord și grupul de insule Las Pitiusas aflat în sud-vest. Insulele Menorca, Mallorca și Cabrera fac parte din grupul de insule Las Gimnesias, în timp ce insulele Ibiza și Formentera fac parte din grupul de insule Las Pitiusas. Apa care înconjoară insulele este puțin adâncă, măsurând mai puțin de 200 metri. Marea Balearelor, are un relief submarin variat și o istorie geologică complexă, aceasta include platforme continentale, canioane submarine, fose tectonice și depozite sedimentare semnificative. Marea Balearelor a fost modelată de mișcările plăcilor tectonice Africană și Eurasiatică, care au dus la formarea bazinului mediteranean și la apariția insulelor. Schimbările climatice din Pleistocen au avut un impact semnificativ asupra nivelului mării, ducând la alternarea perioadelor de expunere a platformei continentale cu cele de inundare. Platforma continentală este îngustă în cea mai mare parte a mării, cu excepția unor sectoare extinse precum: Golful Leului care ajunge până la 90 kilometri lățime, Platforma Ebrului și Castellonului care ajunge până la 68 kilometri, Golful Roses care ajunge până la 40 kilometri și Zona dintre Mallorca și Menorca care ajunge până la 36 kilometri. Taluzul continental variază ca morfologie, în sudul, estul și nordul Insulelor Baleare, este abrupt, cu aflorimente de roci vechi, pe când în restul zonelor s-a format prin acumularea treptată a sedimentelor. Marea Balearelor este traversată de numeroase canioane submarine, dintre care cele mai importante sunt: Canionul Blanes, Canionul La Fonera și Canionul Ebrului. Platforma continentală este acoperită de depozite de nămoluri, nisipuri și argile, formate în principal în Pliocen și Cuaternar. În jurul Insulelor Baleare și în unele părți ale taluzului continental, există expuneri de roci metamorfice și sedimentare mai vechi. Marea Balearelor este influențată de procese tectonice complexe, cauzate de interacțiunile dintre placa Eurasiatică și placa Africană. Activitatea tectonică din această regiune include mișcări de subducție, divergență și transformare, care au contribuit la formarea și remodelarea continuă a reliefului submarin. Marea Balearelor, o subregiune a Mediteranei occidentale, are un climat tipic mediteranean, caracterizat prin veri calde și secetoase și ierni blânde și umede. Influențele maritime și curenții specifici regiunii contribuie la variațiile de temperatură, umiditate și vânturi, oferind un climat favorabil pentru ecosistemele marine. Temperaturile aerului în Marea Balearelor variază în funcție de anotimp, în timpul verii, temperaturile medii ale aerului se situează între 25°C - 30°C, iernile sunt blânde, cu temperaturi medii între 10°C = 15°C, asigurând condiții plăcute chiar și în lunile mai reci. Temperaturile apei urmează un tipar similar, variind între 22°C și 27°C în timpul verii și scăzând la valori cuprinse între 14°C - 18°C în timpul iernii. Precipitațiile sunt moderate și în mare parte influențate de sezonalitatea mediteraneană, cu cantități anuale ce variază între 400 și 600 mm. Cele mai mari cantități de precipitații sunt înregistrate în lunile de toamnă și iarnă, când ploile sunt consistente. Sezonul uscat, este caracterizat de precipitații reduse, cu ploi rare și scurte. Vânturile predominante sunt cele din sectorul nord-vestic, cunoscute sub denumirea de "Mistral", care aduc aer rece și uscat dinspre continentul european. În timpul verii, vânturile scad în intensitate și aduc o briză răcoritoare dinspre mare, cunoscută sub numele de "Tramontana". Umiditatea în Marea Balearelor este moderată, variind între 60 și 80 %, cu valori mai ridicate în timpul iernii și mai scăzute în timpul verii, când căldura uscată poate fi mai puțin confortabilă. Flora Mării Balearelor este dominată de diferite specii de alge și plante marine. Fitoplanctonul, inclusiv diatomeele și dinoflagelatele, constituie baza lanțului trofic marin, asigurând hrana pentru multe specii de zooplancton și pești. Un aspect deosebit al florei Mării Balearelor este prezența preriilor submarine de Posidonia oceanica, o plantă marină endemică în Marea Mediterană care formează pajiști marine, oferind adăpost și hrană pentru o mare varietate de specii marine, contribuind și la protecția țărmului împotriva eroziunii și la îmbunătățirea calității apei prin producția de oxigen. Cymodocea Nodosa este o iarbă de mare abundentă în Marea Balearelor, care poate ajunge până la 60 de centimetri înălțime și are o tulpină lemnoasă. Zostera Marina este o altă iarbă marină, cu frunze delicate. Macroalgele, cum ar fi algele brune (Phaeophyceae), algele roșii (Rhodophyceae) și algele verzi (Chlorophyta), sunt comune în zonele de coastă, furnizând hrană pentru diverse specii marine. Fauna Mării Balearelor este extrem de diversificată, incluzând o gamă largă de pești, mamifere marine, păsări marine și nevertebrate. Printre speciile de pești se numără dorada, bibanul de mare, sardina și anșoa, specii esențiale în lanțurile trofice marine. Mamiferele marine, cum ar fi delfinii și balenele, sunt frecvente în apele Mării Balearelor. Delfinii fiind adesea observați în zonele de coastă, unde interacționează cu bărcile și turiștii, în timp ce balenele migratoare traversează marea în căutarea hranei. Focile călugăr observate mai rar, sunt protejate datorită statutului lor de specii pe cale de dispariție. Nevertebratele marine din Marea Balearelor includ o varietate de crustacee, moluște și echinoderme. Crustaceele, cum ar fi creveții și crabi, sunt esențiale pentru lanțurile trofice și reciclarea nutrienților. Moluștele, inclusiv midiile și caracatițele, sunt importante pentru biodiversitatea locală și pentru pescuitul comercial. Echinodermele, cum ar fi stelele de mare (Asteroidea) și aricii de mare, contribuie la sănătatea ecologică a habitatelor de recif și algărie. Păsările marine sunt, de asemenea, abundente în Marea Balearelor, remarcându-se specii precum, pescăruși, cormorani și pufini care sunt frecvente și depind de resursele marine pentru hrănire și reproducere. Aceste păsări sunt importante în menținerea echilibrului ecologic, contribuind la controlul populațiilor de pești și nevertebrate.
Marea Balearelor in imagini:
