Suprafata: 39.000 km²
Localizare: Europa
Volum de apa: 173 km³
Salinitate: 10 - 12‰
Adancime maxima: 14 m
Adancime medie: 7 m
Lungime: 360 km
Latime: 180 km
Lungimea tarmurilor: ~2.300 km
Tari riverane: Rusia și Ucraina
Marea Azov, este o mare interioară situată în largul coastelor sudice ale Ucrainei și Rusiei, ea constituie o prelungire nordică a Mării Negre, cu care comunică prin strâmtoarea Kerch, la est este mărginită de Rusia și de Ucraina la nord-vest și sud-vest. Geologia mării este puternic influențată de afluența principalelor râurilor Don și Kuban, alături de altele mai mici care aduc nisip, mâl și scoici, care la rândul lor formează numeroase golfuri, limanuri și grinduri înguste. Din cauza acestor depuneri, fundul mării este relativ neted și plat, adâncimea crescând treptat spre mijloc. Datorită afluenței râurilor, apa mării are salinitate scăzută și o cantitate mare de biomasă care afectează culoarea apei. Marea Azov face parte din Depresiunea Azov-Kuban, care s-a format în urma proceselor tectonice ce au avut loc în perioada Cenozoică. Regiunea a fost influențată de mișcările crustale asociate cu coliziunea plăcilor tectonice eurasiatică și arabică, dar și de deschiderea și închiderea succesivă a bazinelor marine din zona Mării Negre. Bazinul Mării Azov este considerat o zonă relativ tânără din punct de vedere geologic, formată în principal în perioada Neogenă și Cuaternară prin acumularea de sedimente transportate de râuri precum Donul și Kubanul. Fundul Mării Azov este predominant neted și plat, fără diferențe de nivel semnificative, fiind de altfel cea mai puțin adâncă mare din lume. Straturile geologice ale fundului mării sunt formate în mare parte din: sedimente aluvionare aduse de râurile mari care se varsă în mare, depozite de loess și argile depuse de vânt și apă în perioada Pleistocenului și din straturi de calcar și marne caracteristice zonelor de coastă și fundului marin. Eroziunea costieră este un alt fenomen important, în special în zonele joase ale litoralului, unde valurile și curenții marini erodează treptat malurile, modificând conturul țărmului. Deși nu este o zonă seismică activă, Marea Azov este influențată de mișcările tectonice ale plăcii Eurasiatice. Regiunea a fost afectată în trecut de ridicări și coborâri ale scoarței terestre, care au influențat nivelul mării și evoluția țărmurilor. Datorită adâncimilor reduse Marea Azov are un climat temperat-continental caracterizat de o serie de factori care o influențează în mod direct, ceea ce duce la variații semnificative de temperatură între vară și iarnă. Iernile sunt reci, cu temperaturi medii de aproximativ -1°C până la -6°C, în timp ce verile sunt calde, cu temperaturi medii cuprinse între 24°C - 27°C. Temperaturile apei urmează un tipar similar, variind între 1°C - 6°C în timpul iernii și între 24°C - 28°C în timpul verii. Regiunea Mării Azov primește precipitații moderate pe tot parcursul anului, cu o medie anuală de aproximativ 300 - 500 mm. Precipitațiile sunt mai abundente în lunile de primăvară și toamnă, când ploile contribuie la refacerea resurselor de apă și la menținerea vegetației locale. În timpul verii, precipitațiile sunt mai reduse, iar climatul devine mai arid, ceea ce poate duce la scăderea nivelului apei și la concentrații mai mari de salinitate. Vânturile au un rol important în climatul Mării Azov, influențând temperatura și circulația apei, acestea sunt predominant estice și nord-estice aducând aer rece și umed dinspre continentul eurasiatic, în timp ce vânturile din sud-vest aduc aer mai cald și uscat dinspre Marea Neagră. Aceste vânturi variabile contribuie la formarea curenților marini și la distribuția sedimentelor în mare. În timpul iernii, vânturile puternice pot crea furtuni și valuri mari, afectând navigația și activitățile maritime. Umiditatea relativă din Marea Azov variază pe parcursul anului, fiind puternic influențată de condițiile climatice locale. În timpul verii, umiditatea medie variază între 60 % și 70 %, oferind un climat relativ confortabil pentru activitățile umane și biodiversitatea locală. În timpul iernii, umiditatea crește ușor, ajungând la valori între 70 % și 80 %, datorită temperaturilor mai scăzute și a precipitațiilor mai abundente. Marea Azov este cunoscută pentru caracteristicile sale unice, inclusiv adâncimea mică și salinitatea scăzută, care creează condiții ideale pentru o gamă largă de specii marine. Influența râurilor Don și Kuban, care aduc cantități mari de apă dulce și sedimente, contribuie la diversitatea biologică și la productivitatea ecologică a mării. Flora Mării Azov este dominată de fitoplancton și macroalge. Fitoplanctonul are un rol esențial în producția primară și în susținerea lanțurilor trofice marine, aceste organisme microscopice sunt baza ciclurilor nutriționale care furnizează hrana pentru multe specii de zooplancton și pești. Macroalgele, cum ar fi algele brune (Phaeophyceae) și algele verzi (Chlorophyta), sunt prezente în zonele de coastă și contribuie la stabilizarea sedimentelor și furnizarea de habitate pentru nevertebrate și pești. Un aspect important al florei Mării Azov este prezența plantelor acvatice, cum ar fi iarba de mare Zostera marina și speciile de macroalge invazive Caulerpa taxifolia și Caulerpa cylindracea. Aceste plante formează pajiști subacvatice care oferă adăpost și hrană pentru o varietate de specii marine, contribuind astfel la diversitatea ecologică a regiunii. Fauna Mării Azov este extrem de diversificată incluzând o gamă largă de pești, mamifere marine, păsări marine și nevertebrate. Peștii sunt abundenti și diversificați, incluzând specii cum ar fi bibanul de mare, crapul și sturionul. Acești pești sunt esențiali pentru pescuitul comercial și pentru menținerea echilibrului ecologic al mării. Mamiferele marine, deși reduse ca număr, includ specii de delfini și foci, care migrează în apele Mării Azov în căutarea hranei. Păsările marine sunt, de asemenea, abundente și diversificate, incluzând pescărușii, cormoranii și rațe sălbatice. Aceste păsări depind de resursele marine pentru hrănire și reproducere și joacă un rol important în controlul populațiilor de pești și nevertebrate. Nevertebratele marine din Marea Azov includ o varietate de crustacee, moluște și echinoderme, crustaceele, cum ar fi creveții și crabi, sunt componente esențiale ale lanțurilor trofice și contribuie la reciclarea nutrienților în ecosistem. Moluștele, inclusiv scoicile și melcii, sunt importante pentru diversitatea locală și pentru pescuitul comercial. Echinodermele, cum ar fi stelele de mare și aricii de mare, contribuie la sănătatea ecologică a habitatelor marine.
