Suprafata: 8.300 km²
Localizare: Europa
Volum de apa: 174,3 km³
Salinitate: 6 - 7‰
Adancime maxima: 104 m
Adancime medie: 23 m
Lungime: 250 km
Latime: 100 km
Lungimea tarmurilor: ~20.000 km
Tari riverane: Finlanda
Marea Arhipelagului este o parte a Mării Baltice și se află în întregime în interiorul apelor teritoriale ale Finlandei. Limitele sale geografice sunt definite de: coasta sud-vestică a Finlandei continentale, în special de regiunea Turku și de intrarea în Golful Botnic, în est se învecinează cu Golful Finlandei, care se întinde spre est, în direcția orașului Helsinki și a frontierelor cu Rusia, spre vest este separată de Marea Aland, care la rândul său face legătura cu partea principală a Mării Baltice și spre sud Marea Baltică. Marea Arhipelagului este împânzită de aproximativ 50.000 de insule și insulițe, dintre care multe sunt foarte mici și grupate în formațiuni compacte. Cele mai mari insule sunt locuite și sunt conectate între ele prin poduri și feriboturi, iar cea mai importantă regiune insulară este arhipelagul Aland, care formează o regiune autonomă a Finlandei. Marea Arhipelagului, are o geologie fascinantă, modelată de forțe tectonice și glaciare de-a lungul a milioane de ani. Marea Arhipelagului este situată pe o platformă continentală stabilă, parte a Scutului Balticului, care este una dintre cele mai vechi și stabile structuri geologice din lume. Scutul Balticului este compus predominant din roci cristaline metamorfice și ignee, care datează din perioada Precambriană, având o vârstă de peste 1,5 miliarde de ani. Regiunea a fost modelată semnificativ de glaciațiunile din cuaternar, care au sculptat peisajul și au contribuit la formarea numeroaselor insule și insulițe. Ghețarii care au acoperit zona au erodat rocile de bază și au transportat cantități mari de sedimente, lăsând în urmă morene și drumuri glaciare. Topirea ghețarilor a dus la ridicarea nivelului mării și la formarea de arhipelaguri extinse, cum este cel al Mării Arhipelagului. Sedimentele marine din Marea Arhipelagului sunt formate predominant din nisipuri, argile și materiale organice, care sunt depuse de curenții marini și valurile care transportă materiale de-a lungul coastei. În unele zone, există acumulări de sedimente glaciare, cum ar fi till-ul glaciar și nisipurile grosiere, care reflectă istoria geologică complexă a regiunii. Chiar dacă Scutul Balticului este considerat o structură geologică stabilă, zona Mării Arhipelagului este influențată de mișcările tectonice minore și de ridicarea isostatică post-glaciară. Aceste mișcări tectonice determină ridicarea treptată a terenului, un proces cunoscut sub numele de rebound isostatic, care continuă și astăzi. Marea Arhipelagului prezintă un relief submarin variat, cu adâncimi variabile și funduri marine netede sau ușor ondulate. În multe locuri, există zone de adâncime redusă și platouri submarine, care sunt acoperite de sedimente fine și alge marine. Marea Arhipelagului are un climat temperat, caracterizat prin variații sezoniere distincte. Vara este relativ caldă pentru latitudinile nordice, cu temperaturi medii ale aerului cuprinse între 15 și 20°C, iar în zilele cele mai călduroase pot atinge 25 - 30°C. Apele mării se încălzesc treptat, ajungând la temperaturi de 16 - 22°C la suprafață, în special în golfurile mai protejate. Datorită adâncimii reduse și a separării insulelor, apa se încălzește mai rapid decât în alte părți ale Mării Baltice, ceea ce face ca înotul să fie plăcut în timpul verii. Iarna temperaturi sunt mai scăzute, variind între -5 și -10°C, deși în perioadele cele mai reci pot scădea sub -20°C. Temperaturile apei urmează un model similar, scăzând sub 0°C în timpul iernii, fapt ce face ca o mare parte a Mării Arhipelagului îngheață iarna, în special în zonele protejate, formând un strat de gheață care poate varia în grosime între 20 și 50 cm, în funcție de severitatea iernii. Primăvara și toamna, temperaturile aerului variază între 0 și 10°C, iar tranzițiile dintre anotimpuri pot fi rapide, cu perioade scurte de vreme blândă urmate de răciri bruște. Cantitatea de precipitații anuale în Marea Arhipelagului este moderată, variind între 500 și 700 mm. Precipitațiile sunt distribuite uniform pe parcursul anului, dar cele mai abundente cad vara, sub formă de ploaie, și iarna, sub formă de ninsoare. Marea Arhipelagului este expusă vânturilor puternice, care pot influența semnificativ condițiile meteorologice. Vânturile predominante suflă dinspre sud-vest și vest, dar direcția și intensitatea lor pot varia în funcție de sezon și de condițiile meteorologice locale. Umiditatea aerului în Marea Arhipelagului este moderată, variind în funcție de sezon: vara, umiditatea este mai ridicată, datorită temperaturilor mai calde și a evaporării apei mării, iarna, umiditatea este mai scăzută, dar poate crește în perioadele cu ninsoare. Vegetația din Marea Arhipelagului este adaptată la condițiile specifice, cum ar fi salinitatea apei, vânturile puternice și substratul stâncos. Ecosistemul acvatic al Mării Arhipelagului este bogat în alge brune (Fucus vesiculosus), roșii (Rhodophyta) și verzi (Cladophora spp.), care joacă un rol esențial în producția de oxigen și oferă habitat pentru multe specii acvatice. Pe insulele mai mici și în zonele de coastă se dezvoltă pajiști cu ierburi rezistente la vânt, precum rogozul și iarba de mare, alături de arbuști ca ienupărul. Fauna Marii Arhipelagului este diversă și include o varietate de specii de pești, păsări, mamifere marine și terestre, precum și nevertebrate. Apele Marii Arhipelagului sunt bogate în pești, atât specii de apă sărată, cât și de apă dulce. Scrumbia, heringul, codul și șalăul sunt câteva dintre speciile comune în zonă. Focile sunt cele mai comune mamifere marine din Marea Arhipelagului, acestea pot fi văzute adesea odihnindu-se pe stânci sau înotând în apele reci. Pe insule trăiesc diverse mamifere terestre, cum ar fi iepuri, vulpi, elani și căprioare care s-au adaptat la viața pe insule și contribuie la biodiversitatea regiunii. Nevertebratele marine, inclusiv crustaceele, moluștele și echinodermele, sunt de asemenea abundente în Marea Arhipelagului. Crustaceele, cum ar fi creveții și crabi, sunt esențiale pentru lanțurile trofice și reciclarea nutrienților. Moluștele, inclusiv midiile și caracatițele, joacă un rol important în diversitatea locală și în pescuitul comercial. Echinodermele, cum ar fi stelele de mare și aricii de mare, contribuie la sănătatea ecologică a habitatelor marine. Păsările marine sunt o componentă esențială a ecosistemului Mării Arhipelagului. Specii precum pescărușii, cormoranii și pufinii sunt frecvente și depind de resursele marine pentru hrănire și reproducere.
Marea Arhipelagului in imagini:
