Suprafata: 650.000 km²
Localizare: Australia și Asia
Volum de apa: 97.500 km³
Salinitate: 33,6 - 35‰
Adancime maxima: 3.680 m
Adancime medie: 150 m
Lungime: 1.290 km
Latime: 560 km
Lungimea tarmurilor: ~5.000 km
Tari riverane: Australia, Indonezia, Timorul de Est și Papua Noua Guinee
Marea Arafura este situată în vestul Oceanului Pacific, între coasta de nord a Australiei și coasta de sud a Noii Guinee. Marea este delimitată la sud de coasta de nord a Australiei, inclusiv de Golful Carpentaria, la nord de coasta sudică a Noii Guinee, la nord-vest mările Banda și Ceram, la vest Marea Timor, la est comunică cu Marea de Coral prin Strâmtoarea Torres. Cea mai mare parte a Mării Arafura este situată pe Platoul Arafura, care face parte din platforma Sahul, o structură geologică extinsă care include și platformele continentale ale Australiei și Noii Guinee. Marea Arafura se află într-o zonă de interacțiune tectonică, unde plăcile tectonice australiene și pacifice se întâlnesc, această interacțiune a dus la formarea unor trăsături geologice distinctive, cum ar fi fosele oceanice și ridicările tectonice. La nord, Marea Arafura este mărginită de Groapa Aru, o depresiune curbată care se extinde prin partea de nord a mării și ajunge la o adâncime maximă de 3.660 metri. Groapa Aru face parte dintr-un lanț de depresiuni mai adânci care se extinde spre vest sub Mările Ceram, Arafura și Timor, continuând în Groapa Java din Oceanul Indian. În vestul Mării Arafura, adâncimea crește treptat, iar în aceste zone s-au dezvoltat recifele de corali, unele ajungând la adâncimi de 610 metri. Formațiunile de corali sunt similare celor din Marea Barieră de Corali și indică condiții tropicale favorabile pentru dezvoltarea ecosistemelor marine. În timpul ultimului maxim glaciar, nivelul mării a fost cu aproximativ 120 de metri mai scăzut, iar Marea Arafura era o câmpie joasă care lega Australia de Noua Guinee. Pe măsură ce ghețarii s-au topit, creșterea nivelului mării a inundat regiunea, transformând-o în mare. Sedimentele actuale din Marea Arafura sunt în mare parte nisipoase și nămoloase, provenind din râurile care se varsă în mare, în special din nordul Australiei și sudul Noii Guinee. Marea Arafura, are o climă tropicală caracterizată prin temperaturi ridicate, umiditate mare și un regim de vânturi influențat de musoni, clima mării este determinată în principal de mișcările sezoniere ale curenților atmosferici și de apropierea de ecuator. Temperaturile aerului din Marea Arafura sunt caracteristice unui climat tropical, cu variații sezoniere moderate, în timpul verii, temperaturile medii variază între 28°C - 32°C, oferind condiții calde și umede. În timpul iernii, temperaturile scad ușor, fiind cuprinse între 22°C - 26°C. Temperaturile apei sunt cuprinse între 27°C - 30°C în timpul verii și între 25°C - 28°C în timpul iernii. Precipitațiile sunt semnificative în special pe durata sezonului musonic de nord-vest (decembrie - martie), când ploile sunt adesea intense și însoțite de furtuni tropicale. Sezonul uscat (iunie-august) este caracterizat de precipitații mai scăzute, dar nu este complet lipsit de ploi. Musonul de nord-vest (noiembrie - aprilie) aduce aer cald și umed din Oceanul Indian și Pacific, favorizând formarea ploilor torențiale și a furtunilor tropicale, această perioadă este asociată cu un risc crescut de cicloni tropicali, care pot afecta coastele nordice ale Australiei și Noii Guinee. Alizeele sud-estice (mai - octombrie) domină sezonul uscat, aducând aer mai uscat și stabil, aceste vânturi suflă dinspre Australia și determină o scădere a umidității, reducând riscul de furtuni puternice. Marea Arafura, este binecunoscută datorită ecosistemului marin complex, influențat de climatul tropical și de apele calde care o caracterizează pe tot parcursul anului. Datorită poziției sale geografice și conexiunii cu alte ecosisteme marine din regiune, această mare este un habitat esențial pentru numeroase specii de plante și animale, inclusiv unele dintre cele mai spectaculoase forme de viață din Oceanul Pacific. Marea găzduiește o diversitate impresionantă de alge marine, ierburi de mare și corali, care joacă un rol crucial în menținerea echilibrului ecologic al regiunii. Specii precum Halophila și Thalassia formează pajiști subacvatice extinse în zonele puțin adânci, oferind hrană și adăpost pentru numeroase specii de pești, broaște țestoase și mamifere marine. Atât algele brune (Sargassum), cât și cele roșii (Rhodophyta) sunt răspândite în Marea Arafura, fiind o sursă importantă de hrană pentru nevertebrate și pești erbivori. De-a lungul coastelor, pădurile de mangrove formează ecosisteme vitale, protejând țărmurile de eroziune, oferind totodată și adăpost pentru diverse specii. Fauna Mării Arafura este una diversificată și include o gamă largă de pești, mamifere marine, păsări marine și nevertebrate. Marea Arafura este locul de întâlnire al mai multor ecosisteme tropicale, ceea ce duce la o mare diversitate de specii de pești. Pești de recif, precum peștele clovn (Amphiprioninae), peștele înger (Pomacanthidae) și peștele fluture (Chaetodontidae), care trăiesc în apropierea coralilor. Pești prădători, cum ar fi barracuda (Sphyraena), tonul (Thunnus) și rechinii de recif (Carcharhinidae), care mențin echilibrul ecosistemului. Specii comerciale, precum snapperul roșu (Lutjanus campechanus) și grouperul (Epinephelinae), sunt importante pentru industria pescuitului din regiune. În ceea ce privește nevertebratele, Marea Arafura este populată de o gamă variată de moluște, crustacee și echinoderme, creveți și homari, care sunt esențiali pentru economia locală. Caracatițele și sepiile sunt comune în apele mării, cum ar fi caracatița cu inele albastre (Hapalochlaena), cunoscută pentru veninul său extrem de toxic. Stelele de mare și aricii de mare, joacă un rol important în menținerea sănătății ecosistemului marin. Mamiferele marine, cum ar fi delfinii (Delphinidae) și dugongii (Dugong dugon), sunt frecvent întâlnite în apele Mării Arafura. Aceste mamifere sunt bine adaptate la condițiile climatice tropicale și depind de resursele marine pentru hrănire și reproducere. Dugongii, în special, sunt legați de pajiștile de iarbă de mare, unde își găsesc principala sursă de hrană. Balenele pot fi văzute adeseori în apele mării, cea mai comună este balena cu cocoașă (Megaptera novaeangliae), care migrează prin Marea Arafura în timpul sezonului de reproducere. Dintre broaștele țestoase marine trebuie amintite: țestoasa verde (Chelonia mydas) și țestoasa de mare cu cioc de șoim (Eretmochelys imbricata) care folosesc plajele din apropiere pentru depunerea ouălor. Păsările marine sunt o componentă esențială a ecosistemului Mării Arafura, specii precum pescărușii (Laridae), fregatele (Fregatidae) și pelicanii (Pelecanidae) sunt frecvente și depind de resursele marine pentru hrănire și reproducere.
Marea Arafura in imagini:
