Calator pe mapamond

Europa - Batranul continent



Europa privita din punct de vedere geologic si geografic este o peninsula, ce formeaza cincimea vestica a Eurasiei, insa cu toate acestea este considerata in general ca un continent de sine statator. Europa este al saselea continent ca marime fiind putin mai mare decat Austraia, cu o suprafata de 10.180.000 km² sau 6,79% din uscatul planetar, iar in ceea ce priveste numarul populatiei este al treilea continent dupa Asia si Africa, cu aproximativ 739.165.000 de locuitori (numaratoare 2011), sau 11% din populatia lumii. Continentul are o lungime de 5600 km pe directia est-vest, iar de la nord catre sud are o lungime de 3.900 km.

Harta Europa

Continentul este situat in emisfera nordica, in plina zona temperata, cu prelungiri in zona subtropicala mediteraneana si in zona rece, dincolo de Cercul Polar, oferind un mediu propice dezvoltarii civilizatiei umane. Este un continent de veche civilizatie, leaganul revolutiei industriale, punctul de pornire al imigratiilor masive spre alte continente, dar si locul de inceput al celor mai distrugatoare razboaie cunoscute de omenire, avand in prezent cea mai mare concentrare de forte militare si armament din lume.

Numele batranului continent isi are radacinie in mitologia Greciei antice, unde Europa a fost o printesa feniciana pe care Zeus a rapit-o, dupa ce a luat forma unui taur de un alb stralucitor si a dus-o pe insula Creta, unde a dat nastere lui Minos, Rhadamanthus si Sarpedon. La inceput Europa facea referire doar la zona central-nordica a Greciei. In Antichitate si Evul mediu termenul cel mai uzual pentru batranul continent era Occident, dupa care in secolele VI-VIII era denumit Occidentul crestin si de abia din secolul XX termenul intra in vocabularul comun, odata cu miscarea paneuropeana lansata de contele Coudendove-Kalergi, dupa Primul Razboi Mondial, apoi in 1947 prin intemeierea Uniunii Parlamentare Europene, continuata in 1957 prin constituirea Comunitatii Economice Europene, devenita azi Uniunea Europeana. Numele grecesc "Europa" are o origine incerta. O ipoteza sugereaza originea cuvantului de la cuvintele grecesti intins (eur) si ochi (op, opt), de unde a rezultat Europe.

Europa este marginita la vest de oceanul Atlantic, oceanul Arctic la nord, muntii Urali si raul Ural la est, marea Caspica, muntii Caucaz si marea Neagra la sud-est si marea Mediterana la sud. Limita cu Asia se desfasora incepand de la nord de Oceanul Arctic spre sud, de-a lungul Muntilor Ural, pe fluviul Ural, Marea Caspica, nordul Muntilor Caucaz, Marea Neagra, Stamtoarea Bosfor, Marea Marmara, Stramtoarea Dardanele, Marea Egee si Marea Mediterana. In sudul Europei se afla Marea Mediterana, care o desparte de continentul Africa. Marea Mediterana comunica cu Oceanul Atlantic prin Stramtoarea Gibraltar. In vestul Europei se afla Oceanul Atalntic, iar in nord Oceanul Arctic. Datorita diferentelor culturale si socio-politice, exista multe variante de delimitari ale Europei; in unele surse, anumite teritorii nu sunt incluse in Europa, in timp ce alte surse le includ, de exemplu, geografii din Rusia si alte state post-sovietice includ, in general, Muntii Ural in Europa, dar Caucazul il atribuie Asiei. In mod similar, unele harti includ in Europa Georgia, Armenia si Azerbaidjanul, in timp ce altele le exclud. Tot in acelasi mod, in ciuda faptului ca insulele Cipru si Malta sunt mai apropiate de Asia si Africa, adesea sunt redate ca apartinand continentului european, mai ales de cand au devenit membre cu drepturi depline ale Uniunii Europene. Acelasi lucru se petrece cu Insulele Canare ale Spaniei si cu teritoriile engleze si franceze situate in sau dincolo de Oceanul Atlantic sau in Oceanul Indian. In emisfera nordica, cele mai importante paralele care strabat Europa sunt: paralela de 45° latitudine nordica si Cercul Polar de Nord 60° 30' latitudine nordica. Extremitatile continentului european sunt:


La nord - Capul Nord
La sud - Capul Marroqui
La vest - Capul Roca
La est - Muntii Ural

Relieful continentului european este foarte variat pe intinderi reduse, contur sinuos, cu o lungime a tarmurilor de aproximativ 80.000 km, un relief complex si variat. Altitudinea medie este de 340 metri iar cea maxima masoara 5.642 metri in Muntii Caucaz. In regiunile sudice predomina caracterul muntos, in timp ce mergand spre nord, terenul coboara dinspre Alpi, Pirinei si Carpati, prin teritoriile deluroase, si continua catre campiile joase din nord si est. Aceste sesuri prelungite sunt cunoscute sub numele de Marea Campie Europeana, iar in mijlocul lor se intinde Campia Nord-Europeana. Un arc format din zone mai inalte, de asemenea, se desfasoara de-a lungul tarmului nord-vestic, care incepe in vestul insulelor britanice si Irlandei si continua pana la tarmul articulat si plin de fiorduri al Norvegiei. Aceasta descriere este simplificata, deorece zone cum ar fi Peninsula Iberica si Peninsula Italica au propriile caracteristici, asa cum si insasi Europa centrala dispune de multe platouri, vai si bazine care complica si mai mult tendinta generala.

Din punct de vedere tectonic, continentul european face parte din Placa Euroasiatica si poate fi impartita in patru unitati morfostructurale: Europa straveche, Europa caledoniana, Europa hercinica, si Europa alpina. Europa straveche s-a format in primul nucleu continental al Europei fiind reprezentat printr-o unitate de platforma precambriana alcatuita din Scutul Scandinav, in nord, si Placa Est-Europeana (Placa Rusa), care se suprapune peste cea mai mare parte a Europei Estice. Europa caledoniana s-a format in orogeneza caledoniana, care a avut loc in prima jumatate a erei paleozoice, a dus la formarea Muntilor Alpii Scandinaviei, a muntilor din arhipelagul Spitzbergen, a muntilor Scotiei (Muntii Grampieni) si Tarii Galilor (Muntii Cambrieni). Europa hercinica s-a format in Paleozoicul Superior, orogeneza hercinica a dus la formarea unui lant de munti care incepea de la Oceanul Atlantic si se termina la Marea Neagra. In prezent se pastreaza in fundamentul unor campii din Vestul Europei, dar mai ales intr-o serie de masive joase: Podisul Castiliei, Masivul Armorican, Masivul Central Francez, Muntii Vosgi, Muntii Padurea Neagra, Masivul Sistos Renan, Masivul Harz (Mittelgebirge), Masivul Boemiei, Podisul Lysa Gora si Podisul Dobrogei de Nord. Aceeasi orogeneza a dus la formarea Muntilor Urali. Europa alpina s-a format in orogeneza alpina, care a avut loc in erele mezozoica si neozoica, a dus la cutarea stratelor din fostul Ocean Tethis in urma coliziunii dintre continentul nordic Laurasia si cel sudic, Gondwana. A luat nastere lantul alpin alcatuit din : Cordiliera Betica, Muntii Pirinei, Muntii Alpi, Muntii Apenini, Alpii Dinarici, Muntii Carpati, Muntii Balcani (Stara Planina) si Muntii Caucaz. S-a format si cel mai lung lant de munti vulcanici din Europa, Harghita-Oas-Vihorlat din eruptiile vulcanice neogene, precum si vulcanii mediteraneeni: Etna in Sicilia, Vezuviu in Italia, Stromboli in Insulele Lipari. In prezent, areale cu vulcani activi se gasesc in Islanda si Italia.

Podisul Boemiei

Relieful Europei este variat iar tipurile genetice majore de relief sunt determinate de morfostructurile majore. Campiile sunt cele mai intinse forme de relief european si reprezinta circa 57%, acestea se suprapun peste primul nucleu continental (Campia est-Europeana se suprapune peste placa est-europeana). Sistemele montane caledonice, hercinice si alpine s-au format in orogenezele omonime, aparand astazi fie sub forma unor lanturi muntoase, fie sub forma unor masive muntoase si podisuri. Ariile depresionare apar sub forma unor campii de acumulare (fluviale, fluvio-lacustre, fluvio-glaciare) sau depresiuni interioare. Unitatile de podis se suprapun peste substraturi diferite dupa cum urmeaza: Podisul Ardeni, Podisul Boemiei, Podisul Podolic, Podisul Dobrogei pe structuri hercinice; Podisul Smaland, Podisul Norland si Podisul Finlandei se suprapun pe structuri caledonice.

Relieful glaciar european a aparut fie ca rezultat al actiunii ghetarilor de calota, fie ca rezultat al actiunii ghetarilor montani, cel datorat actiunii glaciare de calota se datoreaza faptului ca in pleistocen, Europa Nordica a fost acoperita de o platosa de gheata care se extindea spre sud peste Marea Baltica si peste Campia Europei de Nord si Campia Est-Europeana pana la latitudinea oraselor Kiev si Moscova. In urma topirii ghetarului de calota a ramas un relief glaciar specific, cu aliniamente de morene, sandre, blocuri eratice si depresiuni care adapostesc lacuri. Acest tip de relief glaciar se extinde peste sud-estul Peninsulei Scandinave, Finlanda, Campia Nord Europeana si jumatatea nordica a Campiei Est-Europene. Relieful glaciar montan in Europa cuprinde mai multe tipuri: relief glaciar pirinean alcatuit dominant din circuri glaciare, creste alpine, relieful glaciar alpin si caucazian alcatuit din circuri, vai glaciare, morene, creste alpine, dar si relief glaciar actual. In Muntii Carpati se conserva relieful glaciar cuaternar.

Relieful litoral european este foarte variat dupa cum urmeaza: cu fiorduri in Peninsula Scandinavia si Arhipelagul Britanic, cu riass in nordul Spaniei si nord-vestul Frantei, cu estuare la gurile de varsare in cazul fluviilor Sena, Tamisa, Severn, Elba, Peciora, Dvina de Nord, cu delte in cazul fluviilor Delta Volgai, Delta Dunarii, Delta Padului cu limane: la Marea Baltica si la Marea Neagra, de tip dalmatic pe litoralul Croatiei si la Marea Adriatica.

Relieful carstic s-a format carstificandu-se calcare, sare, ghips si este un relief diversificat in raport de conditile locale. Curpinde relief carstic de suprafata: lapiezuri, doline, uvale, polii, ponoare, poduri naturale, toate incluse in termenul exorcarst, si carstul din adancime, endocarstul, alcatuit din pesteri. Cele mai reprezentative zone carstice din Europa sunt Podisul Karst (Slovenia) si Muntii Alpi din Austria.

Relieful vulcanic din Europa cuprinde trei tipuri principale: platouri vulcanice in Islanda, vulcani activi si semiactivi cu relief vulcanic alcatuit din conuri si cratere, in Italia, si un lant vulcanic neogen stins in Carpati cu relieful vulcanic modelat de agentii externi unde apar conuri vulcanice, neck-uri si cratere sau fragmente de cratere. Relieful piemontan este cel mai bine reprezentat in nordul Muntiilor Pirinei, in regiunea Piemont din nordul Italiei si in Piemontul Getic, in sudul Carpatilor Meridionali. Suprafetele de eroziune apar in masivele vechi sub forma unor peneplene, cat si in muntii de tip alpin, sub forma de nivele de creste sau platouri largi si fragmentate formate in trei-patru etape de evolutie numite suprafete de nivelare. Terasele si luncile se desfasoara in lungul vailor din Europa Centrala si de Sud si cuprind 3-8 trepte de terasa. Toate raurile mari si fluviile din Europa prezinta lunci largi si uneori culoare de vale. Relieful eolian este format din campuri de dune si apare mai frecvent in sud-vestul Frantei si in Campia Marii Caspice si Danemarca. Relieful insulelor este format din muntii alcatuiti din roci eruptive sau cristaline cu inaltimi de pana la 1500 metri si din campii litorale inguste. Insula Islanda are aspectul unui imens podis vulcanic, alcatuit din bazalte, tufuri si brecii vulcanice tertiare, peste care se inalta numeroase conuri vulcanice, dintre care cel mai inalt are 2.115 metri (Hekla).

Tarmurile Europei sunt puternic crestate, formand numeroase mari, golfuri, peninsule si insule. Partea nordica este scaldata de marile Oceanului Arctic: Marea Norvegiei, Marea Barents, Marea Alba. Marea Alba inainteaza adanc in uscat, formand peninsula Kola. Sudul Europei este scaldat de apele marilor Mediterana, Neagra si Azov. Marea Mediterana este diferentiata in marile: Ligurica, Tireniana, Adriatica, Ionica si Egee. Ultima comunica cu Marea Neagra prin doua stramtori: Dardanele si Bosfor. Spatiul dintre aceste doua stramtori il formeaza Marea Marmara.

Cele mai importante peninsule din sudul Europei sunt: Peninsula Iberica, Peninsula Italica (Apenina), Peninsula Balcanica si Peninsula Crimeea. La vest continentul este scaldat de marile Oceanului Atlantic: Marea Manecii, Marea Nordului si Marea Baltica. Marea Baltica a inaintat adanc in interiorul Europei, formand golfuri mari: Golful Botnic, Golful Finic si Golful Riga. Intre Marea Norvegiei si Marea Baltica este asezata cea mai intinsa peninsula din Europa, Peninsula Scandinavica. Trecerea din Marea Nordului in Marea Baltica este partial barata de Peninsula Iutlanda.

Continentul europeean este asezat in centrul zonei temperate de nord, cea mai mare parte a continentului fiind cuprinsa intre 35° si 60° latitudine nordica si intre 9° si 65° longitudine vestica, intinzandu-se pe o suprafata de peste 4.000 km intre Capul Nordului, unde temperatura medie anuala este de ?5 °C, si insula Creta unde temperatura medie anuala este de 18 °C. Centrul si rasaritul continentului au o clima continentala contrastata, cu ierni reci si veri foarte calde care s-au accentuat cu precadere in ultimele decenii afectand mai grav orasele moderne dominate de asfalt, beton si sticla, dar in apus si la miazazi se manifesta respectiv influentele atlantice si mediteranene care modereaza contrastele termice. Dinspre Atlantic vin vanturile de apus care aduc umezeala tot anul si mentin temperaturile deasupra mediei mondiale la latitudinile corespunzatoare, multumita apelor calde aduse de curentul Nord-Atlantic zis si "Curentul Golfului". Spre est, marile presiuni de iarna formeaza bariere de aer rece in calea fluxului de apus de aer oceanic, provocand ninsori mari acolo unde cele doua mase de aer se intalnesc sau geruri uscate mai la rasarit. Muntii norvegieni constituie de asemenea o bariera, astfel ca Scandinavia are o clima continentala rece. Spre sud, clima mediteraneana se caracterizeaza prin ierni caldute si ploioase si prin veri calde, uscate si insorite, astfel incat aceasta clima a fost definita ca fiind "temperata iarna si subtropicala vara". Clima temperat oceanica o intalnim pe intreg tarmul de vest, interferand spre interior manifestandu-se prin amplitudini termice moderate, precipitatii regulate, timpul instabil, insorire limitata. Temperat continentala o intalnim spre estul continentului si se manifesta prin amplitudini termice mari si precipitatii medii. Clima mediteraneana este caracteristica tarmului Marii Mediterane si se manifesta prin temperaturi medii de peste 8 °C iarna, ridicate vara, precipitatii variabile, insorire ampla, vanturi, uneori violente cum ar fi: mistralul si tramontanul in sudul Frantei, bora in Dalmatia, sirocco in sudul Spaniei si Sicilia.

Fluviul Volga

Repartitia apelor (raurilor, lacurilor, ghetarilor, zapezilor, mlastinilor) in Europa este deosebit de neuniforma, datorita faptului ca relieful si clima difera de la o regiune la alta. Europa este brazdata de numeroase ape curgatoare, unele fiind scurte si repezi, altele lungi si line. Raurile care curg prin regiunile cu climat oceanic (maritim) de obicei au un debit bogat si variatii reduse ale nivelului apei. Volga este cel mai lung fluviu al Europei, de peste 3500 km, urmata de Dunare, Ural si Nipru ce au lungimi cuprinse intre 2000 si 3000 km, intre 1000 si 2000 km, au raurile Don, Peciora, Nistru, Rin si Elba. Cele mai importante fluvii se varsa in Oceanul Atlantic, in Marea Baltica, Oceanul Arctic, Marea Nordului, Marea Mediterana, Marea Neagra, dar si in bazinul endoreic al Marii Caspice (Ural si Volga).

Lacurile sunt destul de numeroase pe continentul european si se deosebesc dupa origine: glaciare, tectonice si de acumulare. Cele mai mari lacuri din Europa sunt Ladoga si Onega care s-au format in urma coborarii lente a scoartei terestre, fiind modelate si de ghetarul din vechime. Multe lacuri, in deosebi cele din munti, s-au format pe locuri fracturilor terestre. In muntii Alpi se gaseste lacul Geneva, cunoscut prin pitorescul peisaj local.

Vegetatia Europei este puternic influentata de clima si de faptul ca multe zone de vegetatie naturala au fost transformate in terenuri agricole. Zona Mediteraneeana este alcatuita predominant din formatiuni arbustive semperviriscente cum ar fi: maquis, garrig in sudul Frantei, tomillares in Spania sau frigana in Grecia. Mai trebuie mentionat faptul ca in Spania apare singura specie de palmier pe sol european. Zona padurilor de foioase se intinde din nordul Spaniei si din arhipelagul britanic, pana la sud de Varsovia, spre est, pana in bazinul superior al Prutului si Nistrului, iar spre sud, pana la limita muntilor Alpi, Dinarici si Rodopi. Padurile sunt relativ sarace in specii, fiind dominate de fag si stejar, multe dintre ele fiind inlocuite, din timpuri istorice, cu plante de cultura. Zona padurilor mixte se reprezinta sub forma unor fasii, intre 50 si 55 grade latitudine, care se ingusteaza pe masura ce inainteaza spre extremitatea estica a continentului. Zona padurilor de rasinoase, in care predomina molidul, bradul, zada si mesteacanul, este cea mai masiva unitate forestiera a Europei. Acestea ocupa o arie vasta, pana spre latitudinea oraselor Oslo, Stockhlom si Sankt Petesburg, dincolo de care, spre sud, are o maxima extensiune in Campia Petesburg, pana la latitudinea orasului Kiev.

Stepa, alcatuita din vegetatie ierboasa xerofila, este specifica Europei de Est, teritoriile situate la nord de Marea Neagra si Marea Caspica si unor portiuni restranse din estul Campiei Romane, Podisul Dobrogei, Campia Tisei si Peninsula Iberica. A fost inlocuita in cea mai mare parte cu cereale si plante tehnice. Silvostepa este reprezentata de o fasie ingusta, situata intre vegetatia de stepa si cea a padurilor de foioase, se intinde din Campia Romana pana la poalele Muntilor Ural. In afara ierburilor specifice stepei (colilie, laptele cucului, pelin, paius), apar si palcuri de padure, reprezentate de stejar, carpen, tei, artar etc. Tundra este intalnita in insulele arctice, in nordul Scandinaviei si in nordul Campiei Ruse, intre Capul Nord si Muntii Ural. Vegetatiei saracacioase de muschi si licheni i se adauga mesteacanul pitic, salcia pitica si ienuparul. O vegetatie asemanatoare celei de tundra, vegetatia alpina, se gaseste in partea superioara a muntilor inalti, fiind formata, printre altele, din graminee, afin, merisor si smardar.

Fauna, la randul ei este determinata de vegetatie deoarece aceasta ofera animalelor hrana si adapostul necesar existentei. In nordul Europei se intalnesc in mediul acvatic foca, morsa, iar pe uscat lemingul, renul si alte numeroase specii de pasari, in special in timpul scurtei veri polare. In Europa Mediteraneeana, cu o fauna saracita, se mai pastreaza cateva elemente caracteristice precum sacalul si pisica salbatica, in care se adauga numeroase reptile, broasca testoasa de uscat, scorpionul si in Gilbraltar magotul, singura specie de maimuta din Europa. Fauna cea mai abundenta si cea mai diversificata se intalnteste in Europa Centrala si in cea Continentala.

Popandai

Taigaua, spre deosebire de tundra, beneficiaza de o fauna bogata si variata, cu numeroase specii endemice, ca elanul sau vulpea rosie. Padurea de foioase se caracterizeaza prin specii de animale precum cerbul, caprioara, mistretul, ciocanitoarea, gaita, cucul, cocosul de padure. Specifica prin elemente faunistice, este stepa, tipica pentru multimea rozatoarelor ca popandaul, harciogul, iepurele si rapitoare ca lupul, vulpea sau viezurele. Dintre pasari poti fi mentionate: dropia, ciocarlia, prepelita, cocorul. In stepele caspice foarte aride sunt intalnite antilopa saiga. Fauna alpina proprice muntilor inalti, cuprinde relicte glaciare, antilopa de munte europeana, capra neagra, marmota, mai ales in Muntii Alpi.

Solurile Europei sunt foarte variate, diferetindu-se, care pot fi clasificate pe trei regiuni principale: cele din Europa de Vest unde predomina argiluvisolurile si cambisolurile, acoperite cu paduri de foioase in spatiile, cu relief mai coborat, care sunt soluri slab acide, mai sarace in humus; solul tipic Europei mediteraneene care este terra rossa, specific padurilor xerofile si tufisurilor de arbusti; in partea centrala si estica a continentului unde exista cea mai mare desfasurare de soluri zonale, astfel, in nord, pe litoralul arctic, sunt prezentate solurile de tundra, in partea de mijloc, reprezentand cea mai mare suprafata, sunt prezentate podzolurile si solurile cenusii podzolice, tipice padurii de conifere, spre sud in Campia Romana, Podisul Dobrogei, sudul Europei de est si, insular, in Campia Tisei, predomina cernoziomurile, legate de formatiunile de stepa si silvostepa.

Europa are bogate resurse de fier in Muntii Ural, Peninsula Crimeea, Suedia (Kiruna), nordul Norvegiei, bazinul francez Lorena sau in Romania. Minereuri neferoase se extrag in Scandinavia, Romania in grupa nordica a Carpatilor Orientali, Apuseni, bauxita in Munti Padurea Craiului. Petrol si gaze se gasesc in Marea Nordului, Marea Caspica si campiile limitrofe, in nord-vestul Marii Neagra, bazinul Peciorei din Campia Rusa. Carbuni se expoateaza in Munti Ural, Wales si Northumberland in Marea Britanie, Rhur in Germania, Silezia in Polonia si Cehia, Asturia in Spania iar in Romania in Depresiunea Petrosani, Podisul Getic, Subcarpatii de Curbura si Getici, Campia de Vest etc. Nici extractia rocio de constructii nu este de neglijat, astfel: granitul se extrage in Finlanda, Scotia sau Muntii Macin, bazaltul din Masivul Central Francez, Irlanda, Munti Harghitei iar marmura din Grecia, Italia, Norvegia, Muntii Poiana Rusca). Sarea se extrage din Polonia, Germania, Spania, Romania.

Resursele de apa reprezinta o alta sursa importanta ce a dus la dezvoltarea economica a Europei. Energie hidroelectrica se produce in Norvegia, Alpi, pe Dunare in Romania si Serbia sau pe Volga in Rusia. Energia geotermala se gaseste in Italia, Islanda sau in Campia de Vest a Romaniei. Bogate zone cu ape minerale se gasesc in Romania la Vatra Dornei, Borsec, Harghita, in Franta la Vichy sau in Cehia la Karlovy-Vary.

Tarile continentului european
Numele tarii sau al
teritoriului cu drapel*
Regiunile Europei Zona (km²) Nr. populatie (2010) Densitatea
populatiei km²
Capitala

* Regiuni dupa UN categorisations/map.
1 De facto este o republica independenta, cu recunoastere numai din partea Rusiei si statului Nicaragua. E localizata la granitele recunoscute international ale Georgiei.
2 Teritoriile britanice de peste mari.
3 Regatul Unit administreaza zone din insula Cipru ce cuprind bazele militare.
4 Parte a regiunii transcaucaziene.
5 Cipru face parte integral din Asia, dar are legaturi sociopolitice cu Europa.

6 De facto este o republica independenta, cu recunoastere numai din partea Turciei. E localizata in partea de nord a insulei Cipru.
7 Dependentele coroanei britanice.
8 Teritoriu al Finlandei.
9 Teritoriu cu guvernare proprie a statului Danemarca.
10 De facto este o republica independenta cu o recunoastere internationala partiala. Kosovo si-a declarat independeta fata de Serbia la 18 februarie 2008. E listata ca recunoastere partiala pana la obtinerea statutului de membru ONU.
11 De facto este o republica independenta, cu niciun fel de recunoastere internationala. E localizata integral intre granitele recunoscute international ale statului Azerbaidjan.
12 De facto este o republica independenta, cu recunoastere numai din partea Rusiei si statului Nicaragua. E localizata la granitele recunoscute international ale Georgiei.
13 Regatul Unit este compus din tarile Anglia, Tara Galilor, Scotia si Irlanda de Nord.
14 Kazahstan, Rusia si Turcia sunt considerate ca facand parte atat din Europa, cat si din Asia (Europa cu albastru inchis, Asia cu albastru deschis).
15 De facto este o republica independenta, cu niciun fel de recunoastere internationala. E localizata integral intre granitele recunoscute international ale statului Azerbaidjan.
Abhazia Abhazia1 Europa de Est 8.432 216.000 29 Suhumi
Albania Albania Europa de Sud 28.748 2.831.741 98,5 Tirana
Akrotiri si Dhekelia Akrotiri si Dhekelia2, 3 Europa de Nord 254 14.000 55,1 Cantonamentul Episkopi
Andorra Andorra Europa de Sud 468 68.403 146,2 Andorra la Vella
Armenia Armenia3 Europa de Est 29.800 3.229.900 101 Erevan
Austria Austria Europa de Vest 83.858 8.169.929 97,4 Viena
Azerbaidjan Azerbaidjan4 Europa de Est 86.600 9.477.100 109 Baku
Belarus Belarus Europa de Est 207.560 9.458.000 45,6 Minsk
Belgia Belgia Europa de Vest 30.528 11.007.000 360,6 Bruxelles
Bosnia si Hertegovina Bosnia si Hertegovina Europa de Sud 51.129 3.843.126 75,2 Sarajevo
Bulgaria Bulgaria Europa de Est 110.910 7.621.337 68,7 Sofia
Cehia Cehia Europa de Est 78.866 10.256.760 130,1 Praga
Cipru Cipru5 Europa de Est 9.251 788.457 85 Nicosia
Ciprul de Nord Ciprul de Nord5, 6 Europa de Est 3.355 294.906 86 Nicosia
Croatia Croatia Europa de Sud 56.542 4.437.460 77,7 Zagreb
Danemarca Danemarca Europa de Nord 43.094 5.564.219 129 Copenhaga
Elvetia Elvetia Europa de Vest 41.290 7.507.000 176,8 Berna
Estonia Estonia Europa de Nord 45.226 1.340.194 29 Tallinn
Finlanda Finlanda Europa de Nord 336.593 5.157.537 15,3 Helsinki
Franta Franta Europa de Vest 547.030 63.182.000 115,5 Paris
Georgia Georgia4 Europa de Est 69.700 4.661.473 64 Tbilisi
Germania Germania Europa de Vest 357.021 83.251.851 233,2 Berlin
Gibraltar Gibraltar2 Europa de Sud 5.9 27.714 4.697,3 Gibraltar
Grecia Grecia Europa de Sud 131.957 10.815.187 80,7 Atena
Guernsey Guernsey7 Europa de Nord 78 64.587 828 St. Peter Port
Insula Man Insula Man7 Europa de Nord 572 73.873 129,1 Douglas
Insuele Aland Insuele Aland8 Europa de Nord 13.517 26.008 16,8 Mariehamn
Insulele Feroe Insulele Feroe9 Europa de Nord 1.399 46.011 32,9 Torshavn
Irlanda Irlanda Europa de Nord 70.280 4.234.925 60,3 Dublin
Islanda Islanda Europa de Nord 103.000 307.261 2,7 Reykjavik
Italia Italia Europa de Sud 301.230 59.530.464 197,7 Roma
Jersey Jersey7 Europa de Nord 116 89.775 773,9 St. Helier
Kazahstan Kazahstan14 Europa de Est 2.724.900 17.736.896 6,5 Astana
Kosovo Kosovo10 Europa de Sud 10.887 1.804.838 220 Pristina
Letonia Letonia Europa de Nord 64.589 2.067.900 34,2 Riga
Liechtenstein Liechtenstein Europa de Vest 160 32.842 205,3 Vaduz
Lituania Lituania Europa de Nord 65.200 2.988.400 45,8 Vilnius
Luxemburg Luxemburg Europa de Vest 2.586 448.569 173,5 Luxemburg
Macedonia Macedonia Europa de Sud 25.713 2.054.800 81,1 Skopje
Malta Malta Europa de Sud 316 397.499 1.257,9 Valletta
Monaco Monaco Europa de Vest 1.95 31.987 16.403,6 Monaco[6]
Muntele Athos Muntele Athos Europa de Sud 335.63 157.200 468,4 Karyes
Muntenegru Muntenegru Europa de Sud 13.812 616.258 44,6 Podgorica
Nagorno-Karabakh Nagorno-Karabakh4, 11 Europa de Est 11.458 138.800 12 Stepanakert
Norvegia Norvegia Europa de Nord 385.178 5.018.836 15,5 Oslo
Olanda Olanda Europa de Vest 41.526 16.318.199 393 Amsterdam
Osetia de Sud Osetia de Sud4, 12 Europa de Est 3.900 70.000 18 Tskhinvali
Polonia Polonia Europa de Est 312.685 38.625.478 123,5 Varsovia
Portugalia Portugalia Europa de Sud 91.568 10.409.995 110,1 Lisabona
Regatul Unit al Marii Britanii Regatul Unit13 Europa de Nord 244.820 61.100.835 244,2 Londra
Republica Moldova Republica Moldova Europa de Est 33.843 4.434.547 131 Chisinau
Romania Romania Europa de Est 238.391 20.121.641 84,4 Bucuresti
Rusia Rusia14 Europa de Est 17.075.400 142.200.000 8,3 Moscova
San Marino San Marino Europa de Sud 61 27.730 454,6 San Marino
Serbia Serbia Europa de Sud 88.361 7.120.666 91,9 Belgrad
Slovacia Slovacia Europa de Est 48.845 5.422.366 111 Bratislava
Slovenia Slovenia Europa de Sud 20.273 2.050.189 101 Ljubljana
Spania Spania Europa de Sud 504.851 47.059.533 93,2 Madrid
Suedia Suedia Europa de Nord 449.964 9.090.113 19,7 Stockholm
Transnistria Transnistria15 Europa de Est 4.163 537.000 133 Tiraspol
Turcia Turcia14 Europa de Est 783.562 783.562 100 Ankara
Ucraina Ucraina Europa de Est 603.700 48.396.470 80,2 Kiev
Ungaria Ungaria Europa de Est 93.030 10.075.034 108,3 Budapesta
Vatican Sfantul Scaun Vatican Sfantul Scaun Europa de Sud 0,44 900 2.045,5 Vatican


Europa - Batranul continent in imagini:


Muntii Carpati
Muntii Alpi in Franta
Marea Mediterana
Lacul Ladoga
Delta Dunarii



Bijuteria de lux Papillon Construct