Castelul Chenonceau este unul dintre cele mai celebre si admirate castele din Franta, fiind construit pe locul unei mori fortificate de pe raul Cher in apropierea satului Chenonceaux de pe Valea Loarei. Prima mentiune scrisa despre el dateaza din secolul XI, cand a fost supranumit castelul femeilor, faima datorata personajelor istorice feminine care si-au lasat amprenta asupra lui.
Chenonceau-ului a fost construit de familia de Marques, care a ridicat intre secolele XII-XV o moara fortificata si un castel medieval pe raul Cher. Din acest edificiu initial, nu ne mai ramane azi decat marele donjon ce strajuie intrarea principala. Mai tarziu in anul 1513, Thomas Bohier, preceptor de taxe din Normandia si sotia sa Catherine Briconnet il renoveaza in stil italian renascentist. Mostenitorii lor il cedeaza dupa moartea lor, faimosului rege Francisc I (1494-1547), marele patron al Renasterii franceze. Fiul sau, Henric II (1519-1559), sotul controversatei Caterina de Medici (1519-1589) si cel ce va fi ucis cu lancea intr-un turnir, il face cadou in anul 1547 celebrei sale amante Diana de Poitiers, vaduva lui Louis de Breze, stralucitor de frumoasa, chiar si la o varsta inaintata, fiind cu 20 de ani mai in varsta decat regele. Ea este cea care va ordona construirea podului suspendat peste Cher din banii proveniti din impozitul pe clopote, si a magnificelor gradini ce-i poarta numele, apeland la serviciile arhitectului Philibert Delorme.
In anul 1559, cand Henric al II-lea al Frantei a fost grav ranit la un turnir, Caterina a preluat controlul, interzicand accesul Dianei de Poitiers in preajma bolnavului, in pofida repetatelor chemari ale regelui. Dupa moartea regelui, Caterina de Medici vrea sa se razbune pe marea sa rivala, constrangand-o pe Diana sa renunte la castel, in schimbul altuia: Chaumont. Caterina a facut cele mai mari schimbari si ajustari din toata istoria edificiului, si aceasta mai ales prin construirea marii galerii de doua etaje deasupra podului peste Cher si amenajarea gradinilor ce de asemenea, ii poarta numele. Aceasta epoca reprezinta, in fapt, apogeul faimei si gloriei castelului, zilele sale cele mai stralucite! De-a lungul domniei sale neoficiale, regina a dat aici unele dintre cele mai fastuoase baluri ale timpului. Un exemplu ar fi cel dat in onoarea Mariei Stuart (1542-1587) in 1560, cand au fost mobilizati 1000 de figuranti, si servitori. Printre invitati s-au numarat si faimosul poet Ronsard (1524-1585), precum si pictorul si arhitectul Primatice (1504-1570). O alta mare petrecere a avut loc aici in 1577 la reintoarcerea fiului Caterinei, viitorul Henri III (1551-1589) din Polonia, unde fusese rege pentru mai putin de un an. Intors in Franta, el va urca pe tron, succedandu-l pe fratele sau, Carol IX (1550-1574).
Inainte sa moara, in anul 1589, Caterina de Medici daruieste castelul Chenonceau nurorii sale Louise de Lorraine-Vandemont, sotia regelui Henri al III-lea care, dupa asasinarea acestuia, s-a izolat aici, impunand o atmosfera sumbra, dominata de culorile alb-negru ale doliului. Istoria i-a pastrat numele de Regina Alba, pentru ca a respectat pana la moartea sa in 1601, doliul alb, regal.
Un timp, castelul a fost abandonat pana prin secolul 18, dupa care a intrat in proprietatea perceptorului regal Claude Dupin pe 9 iunie 1733. Dupa care, sotia sa Madame Dupin, stramos al faimoasei George Sand (1804-1876), reinvie fastuoasele zile de glorie de acum doua secole, prin deschiderea unor celebre saloane artistice la care vor participa personalitati marcante ale vremii. Dintre acestia ii amintim pe scriitorii Georges de Buffon (1707-1788), Voltaire (1694-1778) si Jean-Jaques Rousseau (1712-1778) care scrie aici romanul "L'semile".
Incepand cu 1864 castelul devine proprietatea lui Madame Pelouze care, restaureaza cladirea, iar in 1972 familia de Menier deschide un Muzeu de ceara. Astazi, castelul este inca proprietate privata si poate fi vizitat doar partial. De-a lungul existentei sale, aceasta extraordinara perla a coroanei franceze a cunoscut mai multe personaje istorice si personalitati artistice decat oricare alt loc celebru din Franta. Chenonceau este unul dintre locurile cele mai bogate in istorie ale Europei, locul de nastere al faimosului roman "L'semile" si castelul celor mai puternice si interesante femei din toata istoria Frantei.
Pentru a patrunde in Castelul Chenonceau trebuie parcursa o alee de platani, ramanand in dreapta Muzeul Figurilor de Ceara in care 15 scene evoca istoria castelului si principalele sale personaje. La intrare, doi sfincsi deschid drumul peste un pod basculant care traverseaza raul Cher si conduce spre terasa inconjurata de santuri cu suprafete smaltuite.
Castelul are o forma rectangulara, cu turnuri rotunde in colturi, la baza are doi din stalpii masivi de fundatie care au apartinut morii initiale sprijiniti in albia raului.
Parterul castelului este compus din patru sali care sunt deservite de un vestibul cu bolti in ogiva. La stanga se afla camera garzilor decorata cu tapiserii flamande din secolul al XVI-lea, cu reprezentari din viata de curte si scene de vanatoare. In incapere se mai afla cuferele care serveau la transportul argintariei atunci, cand curtea isi schimba resedinta.
Capela invecinata are deasupra usii de la intrare o statuie a Fecioarei, tot aici, se mai gaseste si o statuie cu Fecioara si Pruncul, care dateaza din secolul al XVI-lea, sculptata din marmura de Carrara, de Mino de Fiesole, si picturi religioase de Sassoferato si Alonso Cano. Alaturat se gaseste biblioteca, in care se afla tablouri pictate de Andreea del Sarto, Bassano. Dormitorul Dianei de Poitiers este remarcabil prin: semineul executat de sculptorul Jean Goujon, doua mari tapiserii: Triumful Fortei si Triumful Caritatii, si tabloul Fecioara cu copilul, de Murillo.
In Camera Verde a Caterinei de Medici, care a servit drept cabinet de lucru in timpul regentei sale, se gasesc tablouri de Tintoretto, Jordaens, Jouvenel, Van Dyck, Veronese etc si o tapiserie cu un colorit de exceptie, inspirata din decoperirea Americii.
Peste podul cu cinci arcade, arcuit deasupra raului, se afla Galeria Caterinei de Medici cu doua etaje avand 18 ferestre, fiind decorata cu efigiile Sfantului Ioan, patronul castelului Chenonceau, si Fecioarei, precum si cu medalioane ale unor oameni celebri. La extremitati are doua semineuri, din care cel sudic este pur decorativ, in el fiind usa de iesire pe malul stang al raului.
In Camera lui Francisc I pot fi admirate "Cele Trei Gratii", tablou de Van Loo, un autoportret de Van Dick, "Arhimede" de Zurbaran, si "Diane de Poitiers ca Zeita a Vanatorii", de Primace.
Salonul Ludovic al XIV-lea, are caminul renascentist marcat cu emblemele lui Francisc I si Claude de France, este ornat cu lucrari de Rubens, Nattier, Van Loo si cu un portret al lui Ludovic al XIV-lea, de Netscher.
Camera este impodobita cu tapiserii din asa-zisa serie a "Lunilor lui Lucas" si o tapiserie care o reprezinta pe Sfanta Cecilia, patroana muzicienilor.
Tot la etaj se mai gaseste si dormitorul Caterinei de Medici impodobit cu tapiserii flamande. In stanga patului se afla, "Invatatura Dragostei", de Correggio, pictata pe lemn.
In anexe se regasesc bucatariile avand mobilier, ustensile si vase de arama aflate in pilonii enormi ai fundatiei din albia raului. De fapt, sunt camara, sala de mese, macelaria si magazia. Intre cei doi piloni este o terasa aflata pe malul apei care, servea la descarcarea navelor de aprovizionare.
Castelul Chenonceau este renumit si pentru gradina care-l inconjoara, aceasta fiind o marturie al talentului si rafinamentului celor doua doamne care l-au decorat: Diane de Poitiers si Caterine de Medici. Inca de la infiintare, gradina a reprezentat o parte esentiala a castelului, astfel, in anul 1547, in jurul castelului nu exista decat o simpla gradina de legume, dupa care, Diane de Poitiers, timp de 5 ani a adus modificari, rezultand gradina ce-i poarta numele.
Gradina se afla in partea de sus a castelului, fiind construita pe o terasa ridicata pentru a fi protejata de inundatii. Planul gradini lui Diane de Poitiers este unul foarte simplu: doua alei diagonale care se intalnesc pentru a forma patru triunghiuri, fiecare triunghi este impartit in doua, de alte alei.
Gradina masoara peste 12.000 m² fiind in cea mai mare parte cultivata cu flori si pomi fructiferi. Aceasta, gazduieste peste 40.000 de flori, dintre care cele mai reprezentative sunt: tufele ornamentale, trandafirii, capsuni sau violetele plantate de doua ori pe an, primavara si vara. De-a lungul aleii sunt plantati 16 portocali si tufe de trandafiri cataratori. Inaintand, vizitatorul descopera bastimentul, turnul care, in vremuri demult trecute, adapostea grajdurile regale si patrundea in curtea unei ferme datand din secolul al XVI-lea. Aici, se gaseste Atelierul Florilor, de unde vizitatorii pot cumpara o mare varietate de flori sau pot alege dintr-o gama larga de aranjamente florale realizate de floristii castelului. Continuand plimbarea prin gradina, pasii te duc in Gradina Florilor, unde sunt produse numeroase flori cu care se infrumuseteaza glastrele din castel, turn si sera.
De curand, a fost reconstruit un labirint de gradina, dupa planurile Ecaterinei de Medici, in care rolul principal il joaca arbustii de taxus baccatta. Locurile libere din labirint sunt umplute cu vaze decorative de metal, iar in centru se afla un chiosc de gradina inaltat, construit de Arnaud de Saint Jouan, arhitectul sef al cladirilor istorice, care ofera o priveliste completa asupra intregii zone a labirintului. Labirintul ofera si ocazia de a descoperi cariatidele adaugate de Ecaterina de Medici pe fatada castelului, la 300 de ani dupa ce au fost plasate pe castel. Cariatidele au fost date jos si plasate in gradina, dar acum, ele se afla la locul lor initial, gratie arhitectilor.
Castelul Chenonceau in imagini:
